Curtea de Apel București a decis luni, 5 ianuarie, să respingă cererile de amânare formulate de judecătorii Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc, contestați în instanță după ce au fost numiți la Curtea Constituțională a României (CCR). Instanța a stabilit că procesul privind legalitatea numirii lor poate continua.
Curtea de Apel București a rămas în pronunțare, luni, în dosarul privind suspendarea decretului prezidențial de numire a lui Dacian Cosmin Dragoș în funcția de judecător al Curții Constituționale, stabilind data pronunțării pentru 16 ianuarie 2026.
Data aleasă coincide cu termenul fixat la CCR într-un dosar cu miză majoră, referitor la regimul pensiilor magistraților, fapt care a atras imediat atenția asupra implicațiilor juridice și instituționale ale cauzei.
Decizia instanței de a amâna pronunțarea creează un context sensibil, în condițiile în care judecătorul a cărui numire este contestată ar urma, în mod normal, să participe chiar în aceeași zi la ședința CCR în care se va dezbate unul dintre cele mai controversate subiecte ale momentului.
La termenul de luni, Curtea de Apel București a respins excepția tardivității invocată în cauză, apreciind că acțiunea a fost formulată în termenul legal. Prin această soluție, instanța a confirmat admisibilitatea cererii sub aspect procedural și a trecut la analizarea pe fond a solicitării de suspendare a efectelor decretului prezidențial. După audierea susținerilor părților, completul de judecată a decis amânarea pronunțării cu 11 zile, fără a oferi explicații suplimentare în ședință publică.
Dosarul are ca obiect suspendarea efectelor decretului prin care Dacian Cosmin Dragoș a fost numit judecător al Curții Constituționale pentru un mandat de nouă ani, începând cu data de 13 iulie 2025.
Judecătoare în acest proces este Olimpiea Crețeanu, cea care i-a achitat, în anul 2013, pe omul de afaceri Ioan Niculae și pe șeful CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu.
Olimpiea Crețeanu a fost locțiitoare a președintelui Biroul Electoral al Sectorului 1 la alegerile locale din anul 2020, când primăria a fost câștigată de Clotilde Armand (USR), însă scrutinul a fost contestat de PSD, care a cerut anularea alegerilor pe motiv de fraudă. Atunci a fost deschis și un dosar penal de Secția Specială, unde Olimpiea Crețeanu a fost audiată, după ce refuzase să semneze procesul-verbal cu rezultatul votului din Sectorul 1. Potrivit presei, ea ar fi susținut că au fost nereguli la numărarea voturilor.
Contestația a fost depusă la Curtea de Apel de avocata Silvia Uscov, membră a partidului AUR, care susține că ambii judecători nu îndeplinesc condiția de vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământ juridic superior, cerută de Constituția României pentru funcția de membru al CCR.
Argumentul avocatei este că, potrivit Constituției, judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă o experiență solidă în domeniul juridic sau în predarea dreptului la nivel universitar. Uscov susține că Mihai Busuioc și Dacian Dragoș nu se încadrează în această cerință, chiar dacă au avut cariere notabile în administrație sau în învățământul superior, dar în contexte considerate interpretabile din punct de vedere juridic.
Judecătorul CCR Dacian Cosmin Dragoș a respins criticile, și spune că îndeplinește condițiile legale privind vechimea. El a arătat că a predat drept la nivel universitar și că experiența sa în domeniul juridic este clară, constituind o bază solidă pentru mandatul său la Curtea Constituțională.
Procesul de la Curtea de Apel vine într-un moment sensibil în care Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe pe 16 ianuarie asupra pensiilor magistraților, iar o eventuală suspendare a mandatelor celor doi judecători ar putea complica deciziile instituției.
O avocata a înregistrat plângeri prin care se contestă legalitatea unor ordonanțe de urgență sau alte decizii guvernamentale, potrivit G4media.
Astfel, este vorba de patru procese deschise de două avocate la Curtea de Apel București. Două procese vizează numirea la CCR a judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, de către președintele României și, respectiv, de Senat. Alte două procese vizează constituirea Grupului de lucru privind justiția, de la Palatul Victoria, de către premierul Ilie Bolojan.
Una dintre avocate este Silvia Uscov, afiliată partidului AUR, iar în trecut a fost avocata Elenei Udrea. Ea contestă numirile la CCR ale celor doi judecători – Mihai Busuioc și Dacian Dragoș – și, într-un al treilea proces, contestă înființarea Grupului de lucru privind justiția de la Palatul Victoria.
Cel de-al patrulea proces a fost deschis de o altă avocată, Elena Radu, ea este inculpată în dosarul lui Cristian Burci, și reprezintă Coaliția pentru apărarea statului de drept, un ONG care, alături de fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu, a contestat anul trecut și deciziile CSAT privind desecretizarea unor documente privind anularea alegerilor de anul trecut.
Toate aceste patru procese, înregistrate în ultima zi a anului trecut, pe 31 decembrie, au primit termen astăzi, 5 ianuarie, și ținând cont că între timp au fost doar zile libere, putem spune că au primit termen de pe o zi pe alta, un lucru destul de bizar dacă ținem cont că toate instanțele se plâng că sunt supraaglomerate și dau ca prime termene uneori și peste un an de la înregistrarea plângerilor.
Curtea de Apel București a explicat, într-un comunicat, că această urgență este dată tocmai de caracterul urgent al acestor proceduri.