Miercuri, 7 ianuarie, în calendarul ortodox 2026 este Soborul Sfântului Ioan Botezătorul sau Sfântul Ion. Este ziua în care îl cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos în râul Iordan.
În calendarul ortodox, Sfântul Ion este sărbătorit în fiecare an imediat după Boboteaza, ziua în care a fost botezat Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul. Cu acest prilej, Iisus s-a făcut cunoscut oamenilor, la 30 de ani, vârstă pe care evreii o consideră a maturităţii. Tot pe 7 ianuarie, este sărbătorit Crăciunul pe rit vechi.
Ziua de Sfântul Ion, cunoscută în popor sub numele de “Sânt-Ion”, reprezintă încheierea Sărbătorilor de Iarnă deschise la Sfântul Nicolae. Sărbătoarea mai este cunoscută şi sub numele de „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
Se spune că în dimineaţa zilei de Sfântul Ioan Botezătorul (Sfântul Ion) fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi ferit de boli în timpul anului. Conform tradiţiei populare, se spune că după Sfântul Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul şi temperaturile încep să crească.
Sfântul Ion este considerat protectorul pruncilor. Cei care ţin sărbătoarea speră să aibă copii sănătoşi, fără malformaţii. Se spune că această zi e una a bucuriei, iar cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot anul. Cei care serbează această zi speră ca gospodăriile lor să fie ferite de foc şi animalele – de fiarele sălbatice.
În trecut de Sfântul Ioan avea loc Torontoiul sau Iordănitul femeilor, un ritual din care s-a mai păstrat doar ospăţul final, ospăţ ce încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă.
În ziua aceasta nu se lucrează, nu se spală și nu se fac munci ale câmpului. totuși, există și multe alte tradiții și obiceiuri mai puțin știute. Acestea se țin cu sfințenie de bătrâni, însă odată cu trecea timpului au încetat să mai fie transmise din generație în generație. Astfel tot mai puține persoane ajung să le cunoască și să le respecte în continuare.
Este absolut interzis în această zi de mare sărbătoare să consumi vin roșu, pentru că această băutură reprezintă sângele Sfântului Ioan, dar și al Mântuitorului Iisus care suferă în această zi tragică pentru cel care i-a prevestit venirea în lume. Și varza este interzisă pentru consum, doarece pe această legumă s-ar fi tăiat capul sfântului. Nici fructele rotunde nu sunt permise azi deoarece simbolizează forma capului care a fost tăiat.
Nu se taie cu cuțitul, tot din respect pentru marea sărbătoare a creștinilor, așa că poți găsi prin casă alte unele cu care împarți în două fructele sau legumele.
Peste 2 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica duminică, la sărbătoarea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul.
Potrivit Direcţiei pentru evidenţa persoanelor şi administrarea bazelor de date, sunt peste 1,3 milioane de bărbaţi care poartă acest nume sau derivate ale lui şi peste 650.000 de femei.
Dintre prenumele masculine cel mai întâlnit este Ioan – 442.011.
Se întâlnesc, de asemenea, prenumele Ion – purtat de 328.081 de români, Ionel – 133.070, Ionică – 4.410, Ioniţă – 1.826, Ionuţ – 364.186, Ivan – 7.729, Jan – 4.433, Jean – 3.351 şi Nelu – 20.097.
În rândul femeilor, cel mai întâlnit este prenumele Ioana – 392.824, dar şi Ionela – 148.320, Ionelia – 6.766, Ionica – 19.135, Ionuţa – 582, Jana – 4.742, Nela – 10.715, Oana – 71.863 sau Onuţa – 134.