Datini și obiceiuri în Săptămâna Albă. Ce trebuie să facă credincioșii înainte de a intra în Postul Paștelui
Postul Paștelui, unul dintre cele mai aspre și lungi din calendarul creștin ortodox, se apropie cu pași repezi. Postul Mare va începe pe 18 februarie, dar până atunci, credincioșii ortodocși vor intra de luni, 11 martie, în Săptămâna Albă numită și Săptămâna brânzei.
Potrivit canoanelor bisericești, cu o săptămână înainte de Postul Paștelui credincioșii intră în „Săptămâna Albă”. Adică, de luni, 11 martie și până duminică 17 martie, vor consuma doar ouă, lapte, pește și brânză.
„Postul Paștelui” și „Săptămâna Albă”
Săptămâna Albă este perioada în care creștini-ortodocși fac trecrerea la Postul Paștelui, cel mai lung și aspru din calendar. Duhovnicii recomandă enoriașilor să renunțe treptat la produsele din carne și să le înlocuiască cu cele de origine vegetală. Totodată, Săptămâna Alba este ultima săptămână înaintea postului mare când mai pot participa la petreceri.
Postul Paștelui se întinde pe o durată de șase săptămâni și se încheie pe 5 mai. În zilele de miercuri și vineri Sfânta Liturghie este înlocuită cu Utreia, Ceasurile și Obednița. Este și perioada în care credincioșii vor rosti rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, cu metanii:
„Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie/ ( o metanie) Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, robului Tău./ ( o metanie) Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. (o metanie) Amin”.
Rugăciunea rostită în Săptămâna Albă
Credincioșii vor rosti pentru prima dată rugăciunea Sfântului Efrem la finalul Utreniei din miercurea lăsatului sec de brânză și până în miercurea din Săptămâna Mare. În ultima zi dinaintea Postului Mare, credincioșii prăznuiesc „Duminica izgonii lui Adam din Rai”.
O zi în care strămoșii noștri au desconsiderat vorbele lui Dumnezeu și au mâncat din pomul interzis. După ce și-au recunocut vina au fost izgoniți din Rai. Ziua mai este cunoscută drept „Duminica Iertării” care simbolizează dorința credincioșilor de a fi iertați în fața Duhului Sfânt. La slujba de Vecernie enoriașii își cer scuze unul altuia pentru a intra în Postul Paștelui cu sufletul împăcat.
Postul Paștelui, cel mai lung din calendarul creștin-ortodox
În datina autohtonă încă s-a păstrat obiceiul „Iertăciunii”, copii merg la părinți le sărută mâna și își cer iertare pentru toate greșelile săvârșite. Nu de mult, în „Duminica Iertării”, nepoții erau așteptați de bunici la „bătutul alviței”, o delicatesă atârnată cu o sfoară în tavan, delicatesă pe care cei mici trebuiau să o muște fără a o atinge.
Separat de interdicțiile culinare, în datinile populare se mai spune că marțea nu se spală hainele și nici nu se face baie. Pentru a nu albi prematur, femeile nu trebuie să spele pe cazp în Miercurea Albă. De asemenea, nu se toarce, femeile care nu respectă acest obicei vor aduce ghinion bărbaților, care se pot accidenta la muncă, potrivit romanitatv.
