Datoria publică a României a crescut în luna februarie, cu circa 40 de miliarde de lei, de la 801,69 miliarde lei în ianuarie la 841,29 miliarde lei, ca urmare a strategiei Finanțelor de a împrumuta în primele luni o parte mare din necesarul de finanțare pentru întreg anul.
Pe măsură ce statul va face în cursul anului plăți mai mari în contul datoriei, la termenele prevăzute, acest impact se va diminua, potrivit profit.ro.
Alt aspect important este că gradul de îndatortare din februarie se situează la 52,4% din PIB, în timp ce îndatorarea pentru ianuarie,, anunțată inițial la 50,2% din PIB, a fost revizuită la 49,9% din PIB.
Astfel Guvernul a împrumutat mult în ianuarie și februarie, iar plățile mai mari la datorie sunt mai târziu în cursul anului, în timp ce în perioada următoare va fi majorată și baza de calcul a îndatorării (în PIB al ultimelor patru trimestre, la care se face raportarea, primul trimestru din acest an va înlocui primul trimestru din 2023). Gradul de îndatorare a mai depășit în trecut, în mai multe rânduri, pragul de 50% din PIB, pentru perioade scurte.

Guvernul estimează, în cea mai recentă Strategie Fiscal-Bugetară, un grad de îndatorare de 48,7% din PIB pentru finele anului 2024, urmat de 49,9% din PIB în 2025 și 50,6% din PIB în 2026.
Datoria guvernamentală brută la sfârșitul lunii februarie 2024, calculată conform metodologiei UE, include sumele disponibilizate pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dar și datoria contractată pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat pentru anul 2024. Utilizarea componentei de împrumut din cadrul PNRR va avea impact pozitiv asupra cheltuielilor cu dobânda ce încorporează costul la care se împrumuta CE în acest scop și implicit asupra deficitului bugetar din anii următori.
În vederea menținerii indicatorului datorie guvernamentala în PIB la un nivel sustenabil, Guvernul are în vedere heltuielile pentru investiții publice pentru anul 2024 estimate să ajungă la 6,9% din PIB. Investițiile publice sunt așteptate să aibă un impact pozitiv asupra potențialului de creștere al economiei, mai ales în condițiile unei perspective economice afectate de incertitudini generate de tensiunile geo-politice, creșterea prețurilor, înăsprirea condițiilor financiare etc.
În plus, România va beneficia considerabil de pe urma mecanismelor de finanțare europene pe care le are la dispoziție. Astfel, în cadrul politicii de Coeziune 2021-2027, România are alocate fonduri europene în valoare de 31,35 miliarde euro, iar prin Mecanismul de redresare și reziliență, are un buget alocat de 27 miliarde euro din care 12,1 miliarde euro sunt finanțări nerambursabile, iar 14,9 miliarde euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut.
Implementarea PNRR, va presupune realizarea de reforme și investiții în domenii cheie ale economiei (infrastructură, educație, sănătate, agricultură, mediu și energie), care vor spori considerabil potențialul de creștere sustenabilă, sprijinind digitalizarea economiei și tranziția verde.