De ce a crescut brusc cursul euro-leu. Cât de sus poate urca moneda unică
De ce a crescut brusc cursul euro-leu. Cursul valutar leu-euro a intrat în ultima perioadă într-o curbă de ascensiune, în defavoarea monedei naționale, euro ajungând la cotația de 5.0963 lei, miercuri, 8 octombrie, în creștere cu 0,0047 de bani față de ziua precedentă.
Potrivit economiștilor, situația economiei fragile din momentul de față, tergiversarea enormă a măsurilor de reechilibrare a deficitului bugetar, dar și perspectiva inflaționistă șubrezește, în ochii investitorilor, încrederea în stabilitatea monedei naționale, ceea ce face ca aportul în sine de valută în piață să crească, aceștia căutând să-și mute banii în monede mai sigure.
De ce a crescut brusc cursul euro-leu. Ne apropiem de un maxim istoric
Ultimele cotații se apropie, practic, de maximul istoric pe care l-a înregistrat moneda euro în relație cu leul pe 8 mai, anul acesta, când a ajuns la un nivel de 5,1222 lei, cursul fiind influențat direct mai ales de evoluția primului tur al alegerilor prezidențiale, în tandem cu faptul că Banca Națională nu a putut interveni pentru a compensa dezechilibrul valutar din piață la acel moment.
„Cauzele pot fi multiple atunci când leul se duce în jos față de euro”, a explicat, pentru Ziare.com, economistul și consultantul fiscal Dan Schwartz.
Potrivit acestuia, „ca principiu, o cerere mai mare decât euro pe piață e un motiv. Asta înseamnă că, fie la nivelul economiei apar plăți care trebuie făcute, poate în vederea pregătirii sezonului de iarnă care este cunoscut pentru efervescența lui comercială, și atunci cererea pentru euro crește, fie este vorba despre o anumită temere pe care deținătorii de lei încep să o aibă referitor la viitorul economic al României în urma măsurilor de reformă care întârzie să apară.
Vorbim de amânările deciziilor politice în ceea ce privește reforma administrativă, reforma statului și așa mai departe. Toate acestea pot avea un impact negativ asupra raportului leu-euro.”
Banca Națională va interveni mai puțin
În același timp, a explicat Schwartz, este posibil ca Banca Națională să intervină mai puțin pe piața valutară, tot din motive care țin de prudență și această intervenție se concretizează din nou în devalorizare.
Cu siguranță, însă, cel mai important factor este reprezentat de instabilitatea și lipsa de predictibilitate fiscală pe care le observăm în România în ultimul timp.
„Toate acestea duc la temeri la nivelul mediului de afaceri în ceea ce privește stabilitatea economiei românești, capacitatea țării de a absorbi investiții locale și străine și de a produce creștere economică.
De fapt, aici este temerea numărul unu, întrucât așa-zisele măsuri de reformă care au fost făcute publice se reduc, în ultimă instanță doar la creșteri de fiscalitate fără să observăm o reformare clară la nivelul instituțiilor statului, atât în ceea ce privește cea care se ocupă cu colectarea veniturilor statului și care ar putea să permită un impact pozitiv asupra deficitului bugetar, cât și la nivelul celorlalte elemente ale statului român, inclusiv în ceea ce privește administrația locală.”
Care e tendința
Într-adevăr, tendința observabilă și în perioadele trecute de criză valutară au fost ca deținătorii de active să se orienteze în număr mare către depozite și împrumuturi în euro, monedă mai stabilă la fluctuațiile pieței interne.
Guvernul a și plusat recent cu emisiuni de euro-bonduri prin vânzarea de obligațiuni cu maturitate de 7, 12 și 20 de ani, la prețuri semnificativ peste media pieței europene, ca să atingă noua țintă de deficit și să înceapă finanțarea anticipată pentru 2026.
„Vom asista probabil și la exporturi de euro din zona privată, adică deschiderea de conturi sau depozite în euro, cu fonduri plecate din România în bănci externe, tot din motive de prudență, pe care atât în mediul de afaceri, cât și în mediul privat, le putem observa.
Așadar instabilitatea, nesiguranța, lipsa de predictibilitate a politicilor fiscale și guvernamentale generează, de obicei, astfel de exoduri, cu implicații în piața valutară internă”, a mai declarat Dan Schwartz.
Ce calcule au făcut economiștii români și Banca Mondială pentru perioada următoare
Cu puțin timp înainte ca agenția Standard & Poor’s să prezinte ratingurile și perspectivele pentru Ungaria și România, eveniment care va avea loc vineri seară, pe 10 octombrie, după închiderea pieței locale, CFA România a prezentat săptămâna aceasta raportul „FY2026 Macroeconomic Outlook”, care anticipează pentru anul viitor o continuarea a procesului de apreciere a cursului de schimb al monedei unice în intervalul cuprins între 5,15 – 5,20 lei.
Estimările economiștilor CFA se bazează pe anticiparea unei creșteri economice de doar 0,5% pentru anul acesta, față de prognoza de 1,2% făcută luna trecută de Comisia Națională de Prognoză.
Raportul CFA mai aduce în discuție și presiunile potențiale puse pe cursul valutar pot veni și după o retrogradare a ratingului suveran sub nivelul recomandat investițiilor sau în cazul unui bruiaj puternic la nivel politic, precum o coaliție de guvernare PSD-AUR sau alegeri anticipate.
