De ce simt oamenii că se ”sufocă” în situații stresante

Persoanele care se „sufocă” în situații stresante au performanțe scăzute în situații cu miză mare din cauza stresului și a îngrijorării. Cauzele acestui fenomen poate fi legată de răspunsul „luptă sau fugi”, modul în care organismul se protejează de situațiile pe care creierul le consideră amenințătoare.

Oamenii simt că se ”sufocă” în situații stresante

În situații cu miză mare – cum ar fi în timpul unui interviu de angajare, al unui examen sau al unui eveniment sportiv – oamenii pot constata că se „sufocă” sub presiune, ceea ce înseamnă că au performanțe mai slabe decât se așteptau. Cu toate acestea, dacă acest sentiment de presiune ar fi eliminat, aceste persoane ar fi capabile să performeze la capacitatea lor maximă, a declarat Dr. Jeri Tikare, psiholog clinician la platforma digitală de sănătate mintală și consiliere Kooth.

Rezultatele slabe atunci când contează cel mai mult poate fi un fenomen bine cunoscut, dar doar recent studiile au aruncat lumină asupra mecanismelor potențiale din spatele acestuia.

Sufocarea sub presiune poate fi legată de răspunsul „luptă sau fugi”, modul în care organismul se protejează de situațiile pe care creierul le consideră amenințătoare, a declarat Tikare pentru Live Science. „Acest mecanism ne-a asigurat supraviețuirea până în prezent”, a spus el. Cu toate acestea, uneori creierul nostru confundă pericolul real cu, de exemplu, stresul de a vorbi în public, a spus Tikare. În cele din urmă, reacția fiziologică ajunge să fie similară.

Ce e modul „luptă sau fugi”

Modul „luptă sau fugi” stimulează producția de hormoni ai stresului, precum cortizolul și adrenalina, crescând astfel ritmul cardiac și tensiunea arterială. Un studiu publicat în 2023 în revista Psychological Science a constatat că acești factori cardiovasculari pot prognoza performanțe slabe în competițiile sportive.

Cercetătorii au măsurat ritmurile cardiace a 122 de sportivi în timpul unei competiții olimpice de tir cu arcul, descoperind că ritmurile cardiace mai ridicate în timpul țintirii erau legate de scoruri mai mici de performanță.

Stresul mental poate duce la „sufocare”, deoarece determină creierul să se concentreze asupra amenințării percepute mai degrabă decât asupra sarcinii în cauză, a spus Tikare. Această idee este susținută de datele obținute în urma scanărilor cerebrale, care sugerează că părți ale creierului implicate în motivație și atenție se activează în timpul situațiilor stresante.

Recompensa mare poate afecta performanța

Prezența celorlalți poate fi un factor-cheie în sufocarea sub presiune, sugerează o analiză publicată în 2007 în Journal of Sports Sciences, conform Livescience. Publicul susținător îi poate inspira pe artiști să exceleze, dar prezența unui public poate, de asemenea, să stimuleze automonitorizarea inutilă și precauția excesivă a artiștilor, au scris autorii recenziei. Această concentrare sporită asupra propriei persoane poate întrerupe efectiv capacitatea unei persoane de a executa abilități complexe fără prea multă gândire conștientă, așa cum s-a antrenat să facă.

În plus, în cadrul unui studiu efectuat pe maimuțe, cercetătorii au constatat că perspectiva unor recompense mari poate afecta performanța animalelor.

Anticiparea unei recompense mari a interferat cu „pregătirea motorie”, un proces în care creierul pregătește corpul pentru a îndeplini o sarcină care implică mișcare. În cadrul studiului, maimuțele au avut cele mai bune performanțe atunci când recompensa era medie spre mare – suficient de mare pentru a le împiedica să fie neglijente, dar suficient de mică pentru a nu le face să se sufoce sub presiune. Dimpotrivă, atunci când li s-a oferit un adevărat „jackpot”, maimuțele au înghețat și au avut rezultate slabe.

Unii oameni sunt mai predispuși la sufocare sub presiune decât alții, a declarat Sam Jahara, psihoterapeut la Brighton and Hove Psychotherapy din Marea Britanie.

Pot exista „anumiți factori declanșatori pentru sufocare sub presiune, cum ar fi un eveniment major din trecut sau un eșec care a dus la pierderea încrederii”, a declarat Jahara într-un e-mail pentru Live Science.

„S-ar putea, de asemenea, ca o persoană să se confrunte cu mult stres în viața sa actuală și, prin urmare, resursele pentru o bună performanță pur și simplu nu sunt acolo.”

Ce se întâmplă în situații de panică

Din fericire, oamenii pot exersa performanța bună în condiții de stres, a declarat Chris Hartley, lector de psihologie sportivă la Universitatea Stirling din Scoția, într-un e-mail pentru Live Science.

Mai mult, dacă intră în panică în timpul unei performanțe, ei pot simplifica, de asemenea, sarcina până la un „protocol al pistei de aterizare” pe care l-au perfecționat.

„În situații de presiune ridicată, creierul nostru poate avea o „viziune de tunel” și se poate concentra pe lucruri irelevante”, a declarat Hartley.

„În aceste situații, putem lua o lecție de la industria aviatică, unde pistele de aterizare ghidează avioanele către siguranță în întunericul nopții. În mod similar, puteți crea un protocol de „pistă de aterizare” format din pași simpli pe care îi puteți urma în orice moment pentru a vă ajuta să vă orientați înapoi către sarcina în cauză.”

O altă strategie este de a dezvolta tehnici de vizualizare, a spus Tikare. Vizualizând în prealabil fiecare parte a performanței lor, oamenii pot ajuta la minimizarea șanselor de „sufocare” atunci când îndeplinesc efectiv sarcina, a spus el.