NEWS

Program de guvernare fără USR. UPDATE: Coaliția pro-europeană și-a stabilit planul de guvernare: reforme, investiții, reducerea cheltuielilor publice și modernizarea României

Sedinta grupului de lucru pentru programul de guvernare, la Palatul Parlamentului, in Bucuresti, 17 decembrie 2024. sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Marți, începând cu ora 14:00, liderii PSD, PNL, UDMR și  chiar USR se întâlnesc din nou pentru a purta discuții privind formarea unei noi coaliții de guvernare. Surse politice spun că insistențele pentru această reuniune vin din partea lui Ilie Bolojan, președintele PNL, care vrea să mai ofere o șansă negocierilor, inclusiv cu USR. Discuțiile vin și după ce luni seară Nicușor Dan a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale din 2025 care încă nu au o dată stabilită.

UPDATE: Coaliția pro-europeană și-a stabilit planul de guvernare

După ședință, partidele din coaliția pro-europeană, fără USR ca semnatară, au trimis un comunicat în care au pus pe hârtie planurile pentru viitorul Guvern:

”Liderii principalelor partide pro-europene din România s-au reunit, astăzi, la Palatul Victoria pentru a se pune de acord asupra principiilor viitorului program de guvernare. Astfel, PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale au convenit ca noul program de guvernare să fie unul al reformelor și investițiilor, un program de reducere a cheltuielilor statului și al modernizării României. Principiile programului de guvernare vizează sustenabilitatea și predictibilitatea macro-economică în acord cu așteptările mediului de afaceri, sindicatelor și societății civile.

În acest moment de răscruce, partidele care își asumă responsabilitatea guvernării conștientizează că România trebuie să fie, fără compromisuri, demnă de sacrificiile și idealurile Revoluției din 1989 și de așteptările cetățenilor în 2024. La 35 de ani de la prăbușirea regimului comunist trebuie să demonstrăm că democrația înseamnă mai mult decât promisiuni – înseamnă responsabilitate, echitate și măsuri concrete care să se reflecte în viața de zi cu zi a oamenilor.

În acest context, susținem ferm necesitatea unui echilibru corect al responsabilităților: statul este pentru cetățean, și nu cetățeanul pentru stat. Acest principiu fundamental nu doar ne ghidează, ci ne și obligă la acțiuni decisive și concrete.

Astfel, au fost agreate următoarele principii și măsuri, pe domenii:

Reforma statului

Reforma administrației centrale

  • În administrația centrală, reducem numărul de ministere la maximum 16 și numărul agențiilor cu cel puțin 25%;
  • Comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor (niciun minister să nu dețină mai mult de două servicii deconcentrate la nivel teritorial);
  • Reducerea numărului de secretari de stat cu cel puțin 50%. Regula de maximum 2 secretari de stat/minister/maximum 3 la ministerele mari;
  • Audit de eficiență pentru fiecare autoritate centrală, instituții regionale și companii de stat, în primele 6 luni ale anului viitor;
  • Desființarea instituțiilor regionale începând cu 1 martie reprezintă un pas ferm către o administrație mai eficientă și mai aproape de cetățean. Această măsură are scopul de a reduce birocrația excesivă, de a elimina structurile paralele și de a crește transparența în gestionarea resurselor publice.
  • Totodată, este nevoie de lansarea unui program strategic de sprijin pentru eliminarea inegalităților teritoriale și accelerarea dezvoltării zonelor defavorizate din cadrul regiunilor de dezvoltare.
  • Programul vizează investiții țintite în infrastructură, educație, sănătate și economie locală, pentru a crea oportunități concrete în comunitățile vulnerabile. Ne propunem să asigurăm acces egal la servicii publice de calitate, să atragem investiții și să stimulăm crearea de locuri de muncă, astfel încât fiecare regiune să aibă șansa unui viitor prosper.

Debirocratizare, simplificare, dereglementare

  • Comasarea autorităților de reglementare din același domeniu de activitate în baza unei analize, în termen de 6 luni;
  • Anularea sau simplificarea unor reglementări nefuncționale sau supra-birocratice;
  • Digitalizarea și interconectarea bazelor de date de la nivelul administrațiilor publice centrale și locale;
  • De la 1 iulie, instituțiile statului nu vor mai avea dreptul să solicite cetățenilor documente sau hârtii care sunt deja emise de alte instituții publice. Această măsură va elimina redundanțele birocratice, va simplifica accesul la servicii și va demonstra respect față de timpul și efortul cetățenilor.

Descentralizarea și creșterea eficienței administrației publice locale

  • Transfer de active, competențe și responsabilități de la nivelul ierarhic superior către cele inferioare;
  • Identificarea activelor instituțiilor centrale lăsate în paragină sau prost administrate și transferarea lor în proprietatea publică sau privată a primăriilor;
  • Transfer de competențe în teritoriu între instituțiile statului. Vor fi identificate, pe baza discuțiilor cu asociațiile primarilor și președinților de Consilii Județene, competențele ce pot fi transferate la nivel local, conform principiului subsidiarității.
  • Finanțarea proiectelor de la bugetul de stat pe bază de eficiență și co-finanțare din partea autorităților locale.

Reforme privind reducerea cheltuielilor și a risipei banilor publici

  • Reașezarea bugetului conform noilor priorități de dezvoltare. Analiza eficienței cheltuielilor în marile sisteme publice.
  • Raționalizarea cheltuielilor nejustificate. Extinderea achizițiilor centralizate. Mecanism de control pentru creșterile care depășesc 20% față de costurile medii ale instituțiilor publice.
  • Prioritizarea proiectelor de investiții pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental și local. Eficientizarea sistemului de achiziții publice.
  • Un nou statut al funcționarului public, care să cuprindă criterii de performanță, salarizare în funcție de criterii meritocratice.

Reforme privind consolidarea fiscal-bugetară

  • Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme și investiții asumate prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu al României și PNRR. Concomitent cu reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025 și menținerea datoriei în PIB mai mică de 60%.
  • Menținerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală;
  • Reducerea taxelor si impozitelor pe muncă. Reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și al familiilor cu copii.
  • Zero contribuție la asigurarea de sănătate CASS pentru studenții care ocupă un loc de muncă în timpul studiilor de licență și masterat (vârsta mai mică de 26 de ani).
  • Scutirea de CASS și opțiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv și se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active.
  • Impozitarea progresivă a marilor averi.

Investiții

  • Peste 155 miliarde euro investiții publice în următorii 5 ani (120 miliarde euro in 4 ani). De exemplu, 8% din PIB investiții din buget și fonduri europene în anul 2025 (adică 150 miliarde lei, pentru investiții în școli, spitale, autostrăzi și cale ferată, agricultură și mediu).
  • Cele mai mari investiții din istorie în infrastructura de transport. Peste 27 miliarde euro investiții pentru a finaliza rețeaua de 2000 km de autostrăzi și drumuri expres și peste 2700 km de infrastructură feroviara.
  • Finalizarea celor 3 spitale regionale, construirea a 10 noi spitale, modernizarea a 17 spitale, construirea celor 200 centre comunitare integrate de sănătate în urbanul mic și rural și dotarea celor 2600 cabinete.
  • Peste 16 miliarde euro în următorii 4 ani pentru investiții masive în irigații și stimuli pentru fabrici noi de procesare, susținerea depozitării și ambalarea produselor.
  • Peste 6 miliarde euro investiții în sistemul de educație. Generalizarea Programului Masa Caldă în școlile din România. Sprijin pentru 750.000 de copii vulnerabili, pentru a reduce abandonul școlar. 900 creșe și grădinițe construite. Dotări moderne pentru 9000 școli și 1200 microbuze electrice pentru transportul elevilor.
  • Investiții în tineri. Peste 1 miliard euro în învățământul dual + reducerea fiscalității;
  • Stimuli economici de 6-8% din PIB anual pentru creșterea producției industriale aici, în România (10 miliarde euro anual scheme de ajutor de stat și garanții etc). Schema de sprijin pentru marea industrie (1 miliard euro, Schema de sprijin pentru industria prelucrătoare și investiții în înaltă tehnologie, sprijin pentru industria materialelor de construcții, INVESTALIM etc)
  • Implementăm un program amplu de dezvoltare care va viza 300 de orașe, cu o populație de sub 100.000 de locuitori. Scopul acestui program este reducerea disparităților teritoriale, modernizarea infrastructurii locale și stimularea economiei regionale, pentru ca aceste comunități să devină mai atractive pentru investiții, locuire și dezvoltare sustenabilă. Obiectivul acestui program este modernizarea infrastructurii urbane, îmbunătățirea calității serviciilor publice și stimularea economiei locale. Trebuie să continuăm modernizarea rețelelor de transport, investiții verzi, tranziția digitală și dezvoltarea spațiilor comunitare, astfel încât aceste orașe să devină mai locuibile, competitive și sustenabile.

Pachet demografic – Sprijin pentru familiile cu copii

  • Facilități concrete pentru achiziționarea locuințelor, inclusiv programe de subvenționare și garanții pentru credite.
  • Credite avantajoase cu sprijin pentru dobânzi, care să ofere familiilor acces la resurse financiare necesare pentru un trai decent.
  • Construirea a 100.000 de locuințe sociale în următorii ani, pentru a asigura soluții accesibile de locuire, sprijinind în mod special familiile tinere și cele cu copii, contribuind astfel la revitalizarea demografică.
  • Construirea de creșe va continua, pentru a sprijini familiile tinere și a oferi condiții moderne pentru îngrijirea copiilor. Investim în educație pentru toți, asigurând acces echitabil la învățământ de calitate, indiferent de regiune sau situație socială, pentru ca niciun copil să nu fie lăsat în urmă.”

UPDATE: Ședința a început la ora 14:00

Știre în curs de actualizare. Vom reveni cu informații pe măsură ce acestea apar.

Sedinta grupului de lucru pentru programul de guvernare, la Palatul Parlamentului, in Bucuresti, 17 decembrie 2024. sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Sedinta grupului de lucru pentru programul de guvernare, la Palatul Parlamentului, in Bucuresti, 17 decembrie 2024.
sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Sedinta grupului de lucru pentru programul de guvernare, la Palatul Parlamentului, in Bucuresti, 17 decembrie 2024. sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Sedinta grupului de lucru pentru programul de guvernare, la Palatul Parlamentului, in Bucuresti, 17 decembrie 2024.
sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Știre inițială

Decizie finală înainte de investirea Parlamentului! O nouă întâlnire privind formarea unei noi coaliții de guvernare în România

Din primele informații ședința este considerată o ultimă încercare de a-i atrage și pe cei din USR în coaliție, în contextul în care există o diviziune clară în interiorul partidului atât privind intrarea la guvernare, cât și numele viitorului candidat susținut de partid pentru prezidențiale. Astfel, în timp ce o parte dintre membrii USR vor să intre la guvernare, o altă parte a conducerii partidului este reticentă în privința acestui scenariu și cere intrarea în Opoziție alături de AUR, SOS și POT.

Majoritate fragilă în Parlament, riscuri mari pentru viitorul Guvern

Cu toate că cifrele arată că PSD, PNL, UDMR și reprezentanții Minorităților Naționale ar putea asigura o majoritate parlamentară, aceasta ar fi extrem de fragilă în absența USR. În prezent, configurația parlamentară arată o majoritate extrem de strânsă și subțire care se poate schimba dintr-un moment în altul. Astfel, la Senat, coaliția PSD-PNL-UDMR-Minorități ar avea un singur vot în plus, iar la Camera Deputaților, situația este puțin mai stabilă, cu un avans de doar 10 voturi.

Practic, o majoritate atât de fragilă pune sub semnul întrebării stabilitatea guvernării însă poate fi și un lucru pozitiv deoarece vor exista discuții serioase pentru orice propunere a viitorului Executiv. Totuși, o eventuală absență a unor parlamentari la voturile importante ar putea avea consecințe grave asupra funcționării Guvernului și într-un astfel de scenariu sunt șanse mari de blocaje legislative frecvente și să nu poată adopta măsuri esențiale pentru gestionarea problemelor economice și sociale din țară.

În aceste condiții, întâlnirea de marți devine decisivă pentru viitorul politic al coaliției. Liderii partidelor trebuie să decidă dacă vor reuși să depășească divergențele și să formeze o alianță solidă, care să ofere stabilitate atât Parlamentului, cât și Guvernului. În caz contrar, România riscă să intre într-o nouă etapă de instabilitate politică.

Mesajul coaliţiei după ce USR a lipsit de la discuţiile de luni

PNL şi PSD au transmis, după ce USR a lipsit de la discuţii că PSD, PNL, UDMR şi minorităţile au voturile necesare pentru a forma un Guvern şi o majoritate parlamentară, chiar şi în eventualitatea în care USR va decide să nu mai facă parte din coaliţie dar că realizarea unei majorităţi pro-europene cât mai largi ar fi în interesul naţional. Cele două partide mai anunţă că formaţiunile prezente la întâlnire au reconfirmat decizia de a avea candidat unic al alianţei pro-europene pentru alegerile prezidenţiale.

”Liderii alianţei pro-europene s-au întâlnit în această seară şi au continuat discuţiile pe tema realizării unui program comun de guvernare bazat pe principiile enunţate în acordul semnat de formaţiunile componente. Considerăm că realizarea programului de guvernare este prioritatea fundamentală a acestei alianţe, de aceea, astăzi s-a discutat despre un set de reforme majore care urmează să fie finalizate şi comunicate public în zilele următoare până la convocarea noului Parlament”, au anunţat PNL şi PSD într-un comunicat comun.

Cele două partide au mai transmis că ”reprezentanţii alianţei au luat act de faptul că, pentru a doua oară, reprezentanţii USR decid să nu se prezinte la o reuniune stabilită dinainte a coaliţiei pro-europene, deşi toţi participanţii – PSD, PNL, USR, UDMR şi Grupul minorităţilor naţionale – conveniseră deja că nu discută deocamdată despre distribuirea funcţiilor politice”.

”PSD, PNL, UDMR şi Grupul minorităţilor naţionale au voturile necesare pentru a forma un Guvern şi o majoritate parlamentară chiar şi în eventualitatea în care USR va decide să nu mai facă parte din această coaliţie. Considerăm însă că realizarea unei majorităţi pro-europene cât mai largi ar fi în interesul naţional”, se arată în comunicat.

”De asemenea, formaţiunile prezente la întâlnire au reconfirmat decizia de a avea candidat unic al alianţei pro-europene pentru alegerile prezidenţiale”, se menţionează în comunicat.

USR a decis, luni, să nu discute împărţirea funcţiilor într-un nou guvern fără un plan care să scoată România din profunda criză a bugetului de stat, Elena Lasconi arătând că nu împart funcţii pentru politicieni înainte să agreeze soluţii pentru prosperitatea românilor şi că atât timp cât se discută în şoaptă despre creşteri de taxe, dar nu şi despre reforme reale care să scadă cheltuielile statului, nu putem să ne apucăm să măsurăm draperiile din ministere. Formaţiunea spune că actualul ministru al Finanţelor, Marcel Boloş, a venit în această dimineaţă cu o serie de cifre contradictorii la întâlnirea de la Guvern şi a vorbit despre creşteri de taxe, nu de reduceri ale cheltuielilor statului.

Reacții din PSD după anunțul de candidatură al lui Nicușor Dan

Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt al PSD, a transmis luni la Digi24, că anunțul lui Nicușor Dan cu privire la candidatura sa la prezidențialele de anul viitor a fost primit cu „surprindere” și „stupoare” de către social-democrați.

„Ne-am obișnuit, din păcate, ca atunci când vrem să construim ceva, cineva să vină să spună că e mai bine altfel”, a spus Romașcanu. „Cel mai bine era să avem un candidat care să câștige din primul tur, pentru a nu avea emoții. Iată că în acest moment avem doar la USR doi candidați” a adăugat purtătorul de cuvânt al PSD.

„Ne-am obișnuit, din păcate, ca atunci când vrem să construim ceva, cineva să vină să spună că e mai bine altfel. Ne-am strâns patru partide să facem o coaliție pro-europeană, să avem un singur candidat.

Cel mai bine era să avem un candidat care să câștige din primul tur, pentru a nu avea emoții. Iată că în acest moment avem doar la USR doi candidați. Sigur, domnul Nicușor Dan crede că e independent. E independent, doar așa, într-o formă declarativă. Dânsul este, și se trage, și a fost fondatorul USR-ului.

Suntem în această situație. USR-ul nu participă la ședințele coaliției pe niște motive cât pot dânșii de bine să le construiască, astfel încât să se extragă din actul guvernării. Deci, tot ce a încercat să ne învețe electoratul acum două, trei săptămâni a trecut pe lângă noi, și nu pot să privesc lucrul ăsta decât cu tristețe și îngrijorare. Vorba cuiva mai celebru decât mine” a spus Lucian Romașcanu la Digi24.

claudiu.popa@mediaflux.ro - Claudiu Popa este jurnalist, fotograf și țăran în timpul liber. Cochetează cu presa încă din liceu, când a scris la ziarele Informația Prahovei sau Actualitatea Prahoveană. ... vezi toate articolele