Dezastru la testele PISA. Analfabetismul funcțional ajunge la un nou record. România, pe ultimele locuri în UE la Citire, Matematică și Științe
Rezultatele ediției PISA 2025, publicate pe 8 septembrie de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și citate de Edupedu.ro, indică o scădere a performanțelor elevilor români de 15 ani la toate cele trei competențe evaluate: Științe, Citire și Matematică. Cea mai semnificativă scădere a fost înregistrată la Citire, unde România a pierdut 16 puncte față de ediția din 2022.
Poziția României în clasamentul european
În clasamentul european, România ocupă antepenultimul loc în Uniunea Europeană, fiind plasată înaintea Bulgariei și Ciprului. Rezultatele elevilor români sunt mai scăzute chiar și în comparație cu țări din afara UE, precum Muntenegru, Albania și Serbia. Testul PISA măsoară nivelul de cunoștințe dobândite de elevi și capacitatea acestora de a aplica aceste competențe în situații practice din viața cotidiană.
Scăderile României au loc într-un context în care și media generală a țărilor OCDE a înregistrat diminuări la toate cele trei domenii, comparativ cu 2022.
Totuși, situația este diferită față de ediția precedentă, când în 2022 România a înregistrat o relativă stagnare, în timp ce media internațională a scăzut semnificativ față de 2018.
La ediția din 2025 însă, România nu a mai reușit să mențină această stabilitate a rezultatelor.
Ce scoruri au obținut elevii români
La PISA 2025, punctajele medii obținute de România sunt:
Științe, 425 de puncte – cu 3 puncte mai puțin decât în 2022, aceasta fiind principala competență analizată la actuala ediție;
Citire, 413 puncte – în scădere cu 16 puncte față de 2022;
Matematică, 419 puncte – cu 9 puncte mai puțin decât în ediția anterioară;
Rezolvarea problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale, 442 de puncte – competență evaluată pentru prima dată în cadrul studiului internațional.
La noua probă – Rezolvarea problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale – România se află în jumătatea inferioară a clasamentului internațional. Cu 442 de puncte, țara noastră ocupă locul 51 din cele 91 de țări și teritorii participante.
În comparație cu 2022, diminuarea punctajelor României este apropiată de scăderea medie înregistrată în cadrul OCDE la Științe, de 3 puncte, și la Matematică, de 9 puncte. La Citire, însă, România are o scădere mai accentuată decât media OCDE, care este de 14 puncte.
România, din nou printre ultimele țări din UE
România continuă să se situeze în partea de jos a clasamentului Uniunii Europene în ceea ce privește rezultatele medii la evaluările internaționale, fiind depășită doar de Bulgaria și Cipru.
Bulgaria a înregistrat scăderi semnificative în performanțele școlare. La testele de Citire, scorul a scăzut cu 18 puncte, ajungând la 387, iar la Matematică, țara a pierdut 12 puncte, înregistrând un scor de 405 puncte.
Cipru a raportat o scădere de 2 puncte la Citire, cu un scor final de 379, și o pierdere de 7 puncte la Matematică, ajungând la 427 de puncte.
Pe plan general, România este depășită nu doar de state membre ale Uniunii Europene, ci și de țări din afara acesteia, precum Muntenegru, Albania și Serbia. Nivelul rezultatelor obținute plasează elevii români în același grup cu cei din țări precum Thailanda, Serbia, Mongolia, Costa Rica, Georgia și Republica Moldova.
Locurile ocupate de România în clasamentul celor 91 de participanți
Dintre cele 91 de țări și teritorii care au participat la PISA 2025, România ocupă:
- locul 55 la Științe;
- locul 53 la Citire;
- locul 48 la Matematică;
- locul 51 la Rezolvarea problemelor cu instrumente digitale.
Aproape 4 din 10 elevi nu ating nivelul minim de competență
Datele PISA 2025 indică o proporție semnificativă a elevilor români care nu ating Nivelul 2 de performanță, pragul stabilit de OCDE pentru alfabetizarea funcțională.
În ceea ce privește cele trei competențe de bază – Științe, Citire și Matematică – 38,5% dintre elevii din România au rezultate sub Nivelul 2. Aceasta înseamnă că aproape patru din zece elevi se situează în categoria considerată a analfabetismului funcțional.
Procentul elevilor cu performanțe scăzute este aproape dublu față de media OCDE, care este de 19,7%. Comparativ cu anul 2022, ponderea elevilor români aflați sub Nivelul 2 a crescut cu 5,4 puncte procentuale, de la 33,2% în ediția precedentă.
Pe de altă parte, doar 4,8% dintre elevii români au atins un nivel ridicat sau foarte ridicat de competență, corespunzător Nivelurilor 5 și 6 pe scala OCDE. Acest procent este în scădere ușoară față de anul 2022, când era de 5%.
Diferența față de media OCDE este semnificativă și în această privință: în PISA 2025, 11,9% dintre elevii din țările OCDE au obținut rezultate la niveluri ridicate de competență, proporție ce depășește de peste două ori procentajul înregistrat în România.
Țările cu cele mai bune rezultate la PISA 2025
- Științe. Primele poziții sunt ocupate de:
1. China – cele patru provincii/municipalități Beijing, Shanghai, Jiangsu și Zhejiang (B-S-J-Z)
2. Singapore
3. Macao (China)
4. Chinese Taipei
5. Japonia
6. Estonia
7. Coreea de Sud
8. Marea Britanie
9. Canada
10. Noua Zeelandă
11. Australia
12. Finlanda
- Citire: Topul este:
1. China – B-S-J-Z
2. Singapore
3. Chinese Taipei
4. Japonia
5. Macao (China)
6. Coreea de Sud
7. Irlanda
8. Estonia
9. Noua Zeelandă
10. Marea Britanie
11. Australia
12. SUA
- Matematică. Cele mai bune rezultate au fost obținute de:
1. China – B-S-J-Z
2. Singapore
3. Macao (China)
4. Chinese Taipei
5. Japonia
6. Coreea de Sud
7. Estonia
8. Elveția
9. Marea Britanie
10. Canada
11. Polonia
12. Olanda
- Rezolvarea problemelor cu instrumente digitale. Clasamentul este dominat de:
1. Macao (China)
2. Singapore
3. China – B-S-J-Z
4. Japonia
5. Chinese Taipei
6. Hong Kong (China)
7. Estonia
8. Coreea de Sud
9. Australia
10. Noua Zeelandă
11. Canada
12. Marea Britanie
În ansamblu, ediția PISA 2025 indică pentru România o scădere a rezultatelor la toate cele trei competențe fundamentale, cea mai severă fiind consemnată la Citire. Țara noastră rămâne astfel în partea de jos a clasamentului european, iar proporția elevilor care nu ating pragul minim de competență funcțională continuă să fie mult peste media OCDE.
