În urmă cu doi ani Rusia a invadat Ucraiana, statele occidentale au avertizat că liderul de la Kremlin va da ordinul pentru inițierea „Operațiunii Speciale de Eliberare”, dar ne-am așteptat cu toții ca războiul din Ucraina să fie doar o strategie de intimidare a președintelui rus, Vladimir Putin.
Multe s-au schimbat în cele 24 de luni în care alarmele au sunat necontenit în Ucraina. Nu doar ucrainenii au fost afectați de război. În mod indirect, toată Europa a suferit din cauza conflictului ruso-ucrainean. A existat riscul unei contaminări radioactive, prețul alimentelor a explodat, criza alimentară a fost soluționată prin acordul de la Istanbul, un acord care astăzi nu mai funcționează.
Analiștii precizează că Vladimir Putin avea nevoie de acest război pentru a obține legitimitatea în fața electoratului. Pe de alt parte, istoria ne-a aratătă că de la Imperiul Țarist și până la URSS liderii care au pierdut cele mai importante lupte au fost detronați, respectiv eliminați.
Cerealele ucrainene au invadat piața europeană, astfel agricultorii și fermierii au protestat în marile capitale europene. Războiul din Ucraina a avut și um impcat asupra politicii europene. Partidele populiste au speculat momentul și au trasnformat războiul într-o miză politiică, aasta în timp ce milioane de ucraineni au fugit care încotro.
Între timp Curtea Penală Internațională i-a acuzat pe Vladimir Putin, Maria Zaharova pentru crime de război. Mii de copii au fost strămutați sau au rămas orfani.
Familiile ucrainene se luptau cu dificulățile economice și înainte de război. În ianuarie 2022 rata șomajului din Ucraina a fost de 10%. La o lună distanță, rata șomajului aproape s-a triplat, pentru ca mai apoi pe durata conflictului să se stabilizeze undeva la puțin peste 15%.

Înainte de război, ucrainenii, într-o proporțite de 10-15% au fost nevoiți să-și drămuiască mâncarea. În primele trei luni de război, procentul s-a triplat. Acum, la aproape doi ani distanță de 24 febrarie 2022, 20% dintre familiile ucrainene își drămuiesc mâncarea.
Pe lângă obuzele și bombele Rusiei, Ucraina a fost lovită și de inflație. Indicele prețurilor de consum a crescut semnificativ ca urmare a scăderii producției interne și a scumpirii importurilor. În tot acest timp, economia Rusiei, în pofida sancțiunilor europene, n-a dat semne de oboseală.
Rușii au depășit cu bine, Moscova și-a mutat exporturile de petrol pe piața asiatică. Iranul a întins o mână de ajutor țarului de la Kremlin, trimițând drone de ultimă generație. Presa internațională scria la un momentdat că și China ar fi procedat la fel, doară că în loc de drone au trimis echipament militar.

Nord-coreeanul Kim Jong Un a dat și el la schimb rachete pentru asistență în domeniul armelor de distrugere în masă și a sateliților militari. Occidentul sprijinit armata lui Zelenski până când au rămas fără muniții în depozite.
Separat de viețile omenești pierdute, mediul încojurător sângerează de fiecare dată când obuzele minele și rachetele lovesc teritoriul Ucrainei. Peste 70.000 de specii de floră și faună, adică 35% din biodiversitatea Europei adăpostea Ucraina înainte de conflict.
Acum, la doi ani distanță, evaluările provizorii indică faptul că o treime din siturile protejate au fost afectate. Peste 44% din cele mai valoroase zone ale Ucrianei sunt afectate de conflict, potrivit Societății de Conservare a Naturii din Ucraina.
Ucraina a fost renumită pentru solurile fertile, bogate în humus și nutrienți, fapt ce a transformat țara într-unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, alături de Federația Rusă. Agricultura este una din ramurile industriei care asigura funcționarea economiei.

Acum terenurile fertile au fost nimicite, iar ecosistemele distruse. În medie, lunar, Ucraina conumă 110.000 de obuze de calibrul 155 mm, spre deosebire de Rusia care lansează de patru ori mai multe obuze.
Comparativ, Federația Rusă recurge la o utilizare și mai masivă a munițiilor, folosind aproximativ 440.000 de obuze de 155 mm în fiecare lună. Majoritatea râurilor și a corpurilor de apă sunt contaminate cu metale grele, TNT, produse petroliere și alte reziduuri toxice. Să nu uităm de bombardarea barajului Kahovka care a modificat pentru totdeauna ecosistemul Ucrainei, pe lângă miile de vieți curmate.
Peste 12.000 de kilometri pătrați de arii protejate s-au transfomat în zonă de conflict armat. Din păcate, chinul nu se va sfârși nici când războiul se va încheia. Reconstrucția Ucrainenei va fi un proces de lungă durată și extrem de costisitor care va îndatora regimul de la Kiev pe zeci de ani, potrivit panorama.ro.