Europa riscă să intre în „dunkelflaute”. Ce înseamnă și de ce vor exploda prețurile la energie

Europa se confruntă cu riscul unei perioade de „dunkelflaute”, caracterizată prin condiții meteorologice înnorate care reduc semnificativ producția de energie solară. Acest lucru ar putea duce la creșterea prețurilor la energie pe continent, informează Euronews.

Energia solară reprezintă una dintre cele mai rapide și accesibile surse de energie regenerabilă, cu costuri de producție ce pot ajunge la 0,024 euro pe unitate în condiții optime. Această valoare este mult mai mică comparativ cu costurile asociate cărbunelui, gazelor naturale sau energiei eoliene.

De la începutul conflictului cu Iranul, în data de 28 februarie, energia solară a contribuit la reducerea importurilor de gaze ale Uniunii Europene cu o valoare estimată la 42,9 miliarde de euro. În plus, această sursă de energie a jucat un rol important în menținerea stabilității rețelei electrice în timpul valurilor de căldură din această vară, când cererea de electricitate pentru răcire a crescut semnificativ.

Cu toate acestea, perioada prelungită de vreme rece, înnorată și lipsită de vânt în Europa generează preocupări privind asigurarea continuității și stabilității aprovizionării cu energie.

Poate funcționa energia solară iarna?

„Dunkelflaute”, un termen german care înseamnă „acalmie întunecată”, descrie o perioadă lungă în care producția de energie eoliană și solară este foarte scăzută sau chiar inexistentă, din lipsă de vânt și de lumină.

Fenomenul apare de obicei între octombrie și februarie în nordul Europei și este agravat de zilele scurte, de norii denși și de ceață. Perioada coincide cu creșterea consumului de energie pe tot continentul, pe fondul temperaturilor scăzute care sporesc nevoia de încălzire.

Episoadele de „dunkelflaute” care durează mai multe zile sunt rare, dar, atunci când apar, obligă rețeaua energetică europeană să se bazeze mai mult pe surse de rezervă scumpe, precum gazele naturale.

Potrivit estimărilor Bloomberg, prețurile energiei pentru ziua următoare în Germania au depășit, pentru joi, 29 octombrie, 300 de euro pe megawatt-oră, aproximativ dublul mediei din octombrie. La vârful de consum de seară, tarifele orare au trecut de 500 de euro.

„Este extrem de descurajant”. Producția panourilor de pe case scade

Și gospodăriile care au panouri solare observă facturi mai mari. Un locuitor din Marea Britanie, care are pe acoperiș 12 panouri cu o capacitate totală de 6,36 kW, a declarat pentru Euronews Earth că miercuri, 4 noiembrie, acestea au produs doar 10,90 kWh. Pentru restul de 27,40 kWh de care a avut nevoie, a fost obligat să apeleze la rețea.

Joi, 5 noiembrie, când cerul a fost acoperit toată ziua în orașul său, locuința a produs doar 2,40 kWh și a preluat din rețea 20,60 kWh. Asta în condițiile în care casa are și o baterie de stocare de 11,52 kWh, încărcată noaptea, la tarif redus, pentru a fi folosită ziua, când consumul crește. Norii sunt așteptați și în weekend, și până târziu săptămâna viitoare, așa că mulți britanici vor produce mult mai puțină energie solară decât vara.

„Aproape că nu mai producem energie”, spune locuitorul, care a dorit să rămână anonim. „Este extrem de descurajant să vezi că importăm atât de multă energie după ce am cheltuit mii de lire pe un sistem solar. Știm totuși că panourile vor funcționa mai bine când se vor risipi norii.”

Producția de energie solară în Uniunea Europeană atinge cote maxime în lunile de vară, reprezentând 25,4% din totalul electricității generate în iunie, conform datelor recente. Această pondere scade însă semnificativ în toamnă, ajungând la 13,2% în octombrie.

Panourile solare funcționează pe baza luminii, nu a temperaturii, astfel încât pot produce energie chiar și în zilele reci de iarnă. În Marea Britanie, sistemele solare instalate pe locuințe generează între 25% și 35% din producția anuală în sezonul rece, oferind un sprijin important pentru reducerea costurilor la energie, potrivit furnizorului Good Energy.

Scăderea producției solare în sezonul rece este parțial compensată de creșterea producției hidroenergetice, care în Uniunea Europeană a început să crească începând cu luna octombrie a anului trecut.

Energia solară contribuie și la gestionarea creșterilor bruște ale cererii de electricitate în perioadele de caniculă, când utilizarea aparatelor de aer condiționat și a ventilatoarelor crește substanțial. Conform centrului de analiză energetică Ember, cererea zilnică de electricitate a crescut cu până la 28% în Italia și cu 23% în Ungaria în timpul valului de căldură din iunie.

În aceste condiții, producția de energie solară a fost singura sursă majoră care a funcționat peste media obișnuită. În Franța și Ungaria, producția solară zilnică medie a fost cu 17% mai mare în perioadele cu temperaturi extreme, iar în Spania a crescut cu 5%, în timp ce în Italia s-a menținut la nivelul normal.

O altă analiză Ember arată că o locuință tipică din Marea Britanie dotată cu panouri solare a produs suficientă energie în timpul valului de căldură pentru a alimenta un aparat de aer condiționat timp de cinci ore pe zi.

Pe de altă parte, sursele de energie care necesită cantități mari de apă, precum cărbunele, hidrocentralele și centralele nucleare, întâmpină dificultăți în perioadele de caniculă și secetă prelungită. Temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor afectează resursele de apă necesare răcirii acestor centrale.

În august, Polonia a fost nevoită să reducă producția centralelor pe cărbune din cauza scăderii critice a nivelului râului Vistula. Această măsură a redus temporar capacitatea energetică cu 1,3 GW, suficientă pentru a alimenta peste un milion de gospodării, reprezentând aproximativ 2% din capacitatea totală a țării.