EXCLUSIV. Economia circulară, capitolul la care România a luat fața Europei! Constantin Damov și Cristian Lazăr, despre viitorul reciclării: „Vom putea recupera din piață peste 80-90% din materialele din PET, sticlă și aluminiu” | VIDEO
România se află în prezent într-un moment istoric privind economia circulară, având șansa să devina una din țările care va putea recupera din piață peste 80-90% din materialele din PET, sticlă și aluminiu, după ce în prezent se află la coada clasamentului UE, având una dintre cele mai mici rate de colectare a deșeurilor reciclabile din Europa. Totuși, acest lucru se va putea schimba începând cu data de 30 noiembrie 2023, atunci când va fi lansat sistemul ReturRo.
Cu privire la economia circulară și industria reciclării am discutat cu Cristian Lazăr, CEO și fondator Green Pack și Constantin Damov, președintele Green Group, cea mai mare companie de reciclare a PET-urilor din Europa care își are sediul la Buzău. De asemenea, cei doi sunt vicepreședinte și președinte ai Asociației Coaliția pentru Economie Circulară (CERC), organizație care are misiunea de „a accelera trecerea la o economie durabilă și eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor, prin decuplarea creșterii economice, atât produse cât și servicii, de creșterea consumului de resurse”.
Având cunoștințe limitate cu privire la această industrie și modul în care economia circulară funcționează, cei doi au fost suficient de îngăduitori să îmi explice o parte dintre punctele cheie care vor duce România către un viitor mai sustenabil și mai curat, în contextul în care țara noastră suferă în această privință.
România a luat fața Europei privind Economia Circulară
Mult așteptatul Sistem de Garanție-Returnare (SGR), ce urmează să fie lansat în data de 30 noiembrie, este la un pas să schimbe cu adevărat paradigma privind economia circulare în România și să ofere țării noastre un avans considerabil în privința acestui domeniu la nivel european. Astfel, de la coada clasamentului privind țintele de reciclare, România ar putea ajunge în câteva luni în partea de sus a clasamentului.
„Chiar credeți că România are șansa să ia fața Europei în economia circulară?”, l-am întrebat eu pe Constantin Damov, președintele Green Group, în pauza conferinței „Economia Circulară în România: de la Provocare la Oportunitate”, care a avut loc vineri, 13 octombrie, sala Aula Magna, a ASE.
Acesta s-a uitat la mine și mi-a răspuns: „Deja am luat-o! Compania noastră este cel mai mare reciclator de PET din Europa. Reciclăm 150.000 de tone pe an. Al doilea e din Germania, în jur de 73.000 de tone, o cifră relevantă”.
Click to display the embedded YouTube video
ReturRO nu o să urmeze modelul german, mi-a mai explicat Constantin Damov, care este și președintele Coaliției pentru Economie Circulară (CERC), arătându-mi că nici măcar Germania nu va mai urma modelul german, care făcea practic upcycling cu sistemul respectiv, adică lua ceva care nu mai este utilizat (PET-urile în acest caz) și le dădea o a doua viață, o nouă funcție.
„Nici modelul german nu o să mai urmeze modelul german. Toate se schimbă. Modelul german era altcumva și nu era făcut pentru folosirea plasticului în alte sticle noi. Acum se face presiune să crească conținutul de reciclat. Când a pornit în Germania, toată lumea voia să scape de ele. Făceau altă aplicație din PET, materiale de construcții, făceau de fapt upcycling”, a mai continuat acesta.
Provocările industriei de reciclare din România
De asemenea, Cristian Lazăr, vicepreședintele CERC, mi-a explicat care sunt în prezent provocările industriei reciclării, vorbind despre presiunile provocate de conflictele din jurul României.
„Momentan există diferite presiuni care vin din cauza conflictelor din jurul României, care pun accent pe accesul la materie primă și, practic, piața de consum, adică utilizarea acelor produse pe care industria de waste management și recycling le are. Avem o competiție foarte puternică din statele care sunt non-UE pe diferite produse, cum e Turcia, de exemplu”, a explicat Cristian Lazăr, CEO și fondator Green Pack.
De asemenea, acesta a vorbit și despre avantajele Sistemului de Garanție Returnare care va rezolva o problemă majoră pe care nu doar România o are, iar succesul acestui sistem va garanta o recuperare uriașă de materiale reciclabile.
„El rezolvă o problemă majoră pe care nu numai România o are, ci și UE, dar noi o să o rezolvăm printre primii din Europa cu acest sistem. Vom putea recupera din piață peste 80-90% din materialele din PET, sticlă și aluminiu. O să o să scadă importurile de materie primă pentru industria reciclării, o să reducă amprenta de carbon utilizând aceste produse, reutilizându-le în procesul de fabricație și vom îndeplini și țintele la nivel de UE pentru materialele plastice”, a mai explicat acesta, spunând că în primele luni va fi o perioada de adaptare a populației și a punerii în funcțiune a sistemului.
Perspective enorme pentru România privind economia circulară
Cu toate că România este are în prezent un grad extrem de mic privind colectarea deșeurilor reciclabile, acest lucru urmează să se schimbe într-un mod accelerat, ne-a atras atenția președintele Green Group, Constantin Damov, o somitate a României în privința economiei circulare și a reciclării. Acesta spune că perspectivele sunt enorme și avem deja exemple de bună practică în țara noastră prin companii care vor să utilizeze din ce în ce mai mult materii prime reciclate. De asemenea, prin PNRR, avem deja o strategie pentru economia circulară, ajunsă și în Monitorul Oficial.
„România este la început, avem un grad destul de mic, suntem în totuși în coada listei europene, dar perspectivele sunt enorme. Avem câteva exemple de bună practică, începând de la noi companii care repară și pregătesc pentru reutilizare telefoane, electronice de tot felul, dar există și un avânt foarte mare al companiilor industriale care utilizează ca materii prime materiile prime reciclate, fie că este plastic, hârtie, metal sau lemn. Avem o economie care este avidă de materii prime care să nu mai fie din rândul materiilor extrase din resursele naturale.
Ce se poate face mai mult? Deja facem mai mult, PNRR-ul ne-a împins, poate că noi n-am fi făcut. Avem o strategie care este gata de anul trecut pentru economie circulară și deja de două zile avem publicat în Monitorul Oficial inclusiv planul de acțiune pentru implementarea modelului de economie circulare în România. Ce urmează? Legi specifice care să vină și de la Bruxelles, dar și legislația subsecventă din România, pentru a face modelul ăsta, așa cum am spus și cu alte ocazii, de a face modele de economie circulară bancabile, profitabile. Nu există sustenabilitate fără competitivitate”, a mai completat Damov, explicând că sticla este „singurul material care nu se degradează și poate fi folosit la infinit”, însă lista este mult mai lungă, vorbind și despre aur sau alte metale scumpe.
„Cel mai scump este aurul și alte metale din electronice și cred că astăzi există o listă întreagă și mă refer aici la lista de materii critice identificate de Uniunea Europeană care vor trebui extrase aici, în Europa, pentru a rupe dependența de furnizare din țări care sunt la foarte mare distanță sau chiar pe parcursul unor conflicte. Este o necesitate de durabilitate economiei, nu numai în România, dar în toată Europa”, a completat acesta.
În același timp, Constantin Damov a vorbit și despre o scădere a importurilor de materie prima în industria reciclării, răspunzând unei întrebări pe care i-am adresat-o, însă acest lucru depinde de succesul ReturRO, mi-a spus. Ma mult, expertul în reciclare și economie circulară mi-a atras atenția că importurile de materiale nu sunt un lucru rău dacă vrem să devenim un pol de circularitate.
„Probabil că nu de anul acesta sau anul viitor, dar într-o perspectivă de 3-3 ani, România ar trebui să importe foarte puțin și să recircule propriile materiale. Dar să știți că nu este nimic rău să mai aduci și alte materiale dacă vrei să crești ca și pol de circularitate. Știți, ani de zile toți au spus că de ce exportăm fierul vechi. Da, îl exportam în țări care făceau valoare adăugată și se dezvoltau industrial. Poate că pe viitor anumite tipuri de materiale vor fi benefice pentru industria românească”, a mai transmis Damov.
Educația în privința reciclării, problematică
Totuși, România suferă în continuare la capitolul conștientizării importanței reciclării, iar consumatorul trebuie să ajungă să fie educat în privința sustenabilității.
„Primul R este Refuz. Asta trebui să vină din partea consumatorului. Când te întreabă la magazin dacă vrei o pungă tu să spui „Nu vreau, o am pe a mea de acasă””, ne-a explicat președintele Green Group.
Pentru a-i educa în această privință statul ar putea să folosească o serie de taxe care să fie atât de mari încât lumea să evite să le plătească.
„Pui taxă la pungă de 100 euro! Dacă statul strânge mai multe taxe nu o să crească reciclarea în România. Trebuie puse niște taxe așa de mari încât toată lumea să evite să le plătească. Dacă noi punem amendă de 50 lei la radar, la intrare pe autostradă, toată lumea o plătește și merge cu 200 km/h. Atunci pune amendă 4.000 euro. Nu vrei să iei banii aceia, vrei doar să spui că dacă tu faci asta, pierzi enorm de mult. Și atunci ai o reacție”, a completat acesta.
„Acolo unde stabilim plafoanele, ele trebuie să fie ridicate până la nivel la care produc schimbări”, ne-a explicat Constantin Damov.
RetuRO a lansat recent campania de informare pentru consumatori. Cum va funcționa Sistemului Garanție-Returnare în România
RetuRO, compania care administrează Sistemul Garanție-Returnare (SGR) a lansat o campanie media extinsă cu scopul de a informa cât mai bine consumatorii și de a le explica importanța și beneficiile acestui program.
Sistemul Garanție-Returnare va fi lansat la data de 30 noiembrie 2023, iar campania de informare „Hora Reciclării” detaliază pașii pe care românii trebuie să-i urmeze în procesul de returnare al ambalajelor și de recuperare a garanției.
„Cea mai valoroasă investiție pe care o putem face fiecare dintre noi este aceea într-un viitor mai verde și mai curat. Cu lansarea Sistemului Garanție-Returnare, ne angajăm să construim o țară în care ambalajele nu mai reprezintă o povară pentru mediul înconjurător, ci devin o oportunitate de a ne angaja în acțiuni cu adevărat benefice pentru planetă. Fiecare pas pe care îl facem împreună, fiecare ambalaj returnat și fiecare garanție recuperată aduc o contribuție semnificativă la protejarea mediului în care trăim. Suntem martorii unei transformări majore, iar fiecare dintre noi poate fi un agent al schimbării.
Știm că schimbarea necesită timp, răbdare și înțelegere. De aceea, această campanie reprezintă doar începutul acestui proces educațional. Pe măsură ce ambalajele pentru băuturi cu logo SGR vor ajunge progresiv pe rafturile a aproape 80.000 de comercianți, în următoarele luni ale anului 2024, ne vom concentra pe creșterea conștientizării și pe o înțelegere solidă a modului în care funcționează Sistemul de Garanție Returnare.”, a explicat Gemma Webb, CEO și Președinte al Directoratului RetuRO.
Ministrul Mediului spune că este cel mai mare și important pas privind gestionarea deșeurilor din ultimele trei decenii.
“Acesta este, probabil, cel mai mare și cel mai important pas legat de gestionarea deșeurilor din România din ultimii 30 de ani. Credem că această inițiativă ne va fi utilă, atât ca indivizi cât și ca națiune, mai mult decât ne putem imagina. Românii doresc să adopte Sistemul Garanție-Returnare, să înțeleagă cum funcționează și cum să-l utilizeze.
Reacția societății civile este primul semnal pe care l-am primit și care ne confirmă că facem un pas hotărât în direcția corectă pentru România. Pentru români, acest sistem este foarte simplu, în esență. Fiecare cetățean care contribuie prin returnarea unui ambalaj de băuturi joacă un rol vital în succesul acestei inițiative. Acesta este un instrument important, un angajament asumat cu pasiune. Această inițiativă nu reprezintă doar o politică, ci este un proiect din suflet. Este o viziune pentru un viitor mai verde și mai curat, și suntem cu toții chemați să ne implicăm”, a adăugat și Mircea Fechet, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. ( www.returosgr.ro ) este o companie ce funcționează pe principiul not for profit – ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu de trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) și Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%).
RetuRO, administratorul SGR, funcționează cu finanțare exclusiv privată și are rolul de a asigura transparența asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii țintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.
