La doi pași de România, imediat ce treci Podul Prieteniei dintre Giurigiu și Ruse, la vreo 10 kilometri de graniță, se află o mănăstire veche de sute de ani, Basarabovo, după numele satului din apropiere, de care se leagă întreaga istorie a Bucureștiului și a sfântului care ocrotește capitala României, Sf. Dimitrie cel Nou. Un loc de poveste, încărcat spiritual dar și un spațiu în care se poate regăsi liniștea, acesta trebuie vizitat de orice român aflat în trecere prin țara vecină.
Am avut șansa să ajung aici după un drum de 130 de kilometri cu bicicleta, iar locul și zona m-a surprins nespus.
Click to display the embedded YouTube video
Surprinzător este faptul că de acest loc sacru se leagă o legendă și o poveste care creionează istoria Bucureștiului, capitala României și cel mai mare oraș din țară, și sfântul ei ocrotitor, Dimitrie cel Nou. Deși fondată în timpul Țaratului Vlaho-Bulgar, iar cea mai veche mențiune scrisă a mănăstirii datează din secolul al XV-lea într-un registru fiscal otoman, ea a fost de fapt ctitorită de un voievod român, Basarab I.
Mănăstirea a devenit faimoasa in secolul al XVII-lea, dupa moartea Sfântului Dimitrie Basarabov.

În prezent, după sute de ani, la vărsarea Lomului în Dunăre, urcând spre Ivanovo, în mâlul stâncos al răului se întâlnesc peste 300 de chilii săpate, dintre care 40 au fost biserici.
Urme de frescă se văd pe pereții peșterilor până în zilele noastre și pot fi vizitate gratuit sau la prețuri derizorii. Întreaga zonă de la granița cu România, imediat ce treci Dunărea, este una fascinantă.

Revenind la povestea noastră, curte și până la biserică amenajată în Peștera Sfântului Dimitrie Basarabov, pelerinul care trece pragul lăcașului sfânt trebuie să urce o serie de 48 de trepte de piatră. În capătul scării se află o bisericuță săpată în partea dreaptă a stâncii, ce păstrează iconostasul sculptat în lemn în anul 1941. Alături de el, o icoană de mari dimensiuni îl înfățișează pe Sfântul Dimitrie cel Nou din Basarabi stând în picioare, iar de jur împrejur 10 scene din viața acestuia ne descriu minunile și faptele sale deosebite.

Icoana păstrează o inscripție în limba romană scrisă cu litere chirilice și una în limba greacă. Lângă icoană, numeroase acatiste, multe scrise în limba română.
În partea stângă a peșterii se află un pangar săpat în piatră și pictat în exterior. De la bisericuța din peșteră pornește o altă serie de trepte săpate în piatră, acestea ducând la o a doua peșteră naturală, cu o chilie și locul de înmormântare al părintelui călugăr Hrisant, cel care a renovat lăcașul sfânt începând din 1937.

Mănăstirea „Sfântul Dimitrie Basarabovo“ este singura mănăstire rupestră ortodoxă din Bulgaria care este activă și astăzi. Ea se află în apropierea orașului Ruse, în nord-estul Bulgariei, în valea râului Rusenski Lom, lângă satul Basarbovo. Mai mult, în 1978 a fost declarată patrimoniu arheologic de cultură de interes local.

În prezent, ea este considerată un monument al arhitecturii, culturii și pelerinajului din secolul al XIII-lea, făcând parte din din lanțul de mănăstriri rupestre aflate de-a lungul râului Rusenski Lom. În timpul celui de-al Doilea Țarat Bulgar, foarte mulți călugări, inspirați de credința în Dumnezeu și de dorința de a duce o viață patriarhală, se refugiază și viețuiesc în mai multe mănăstriri rupestre.

Mănăstirea a ars a doua oară între anii 1877-1878, în timpul războiului ruso-romano-turc, iar peste 60 de icoane valoroase au furate din biserică.
În secolul al XIV-lea, mănăstirea se află sub autoritatea voevodului Basarab I al Țării Românești, înrudit cu dinastia bulgară prin fiica sa Teodora, prima soție a țarului Ivan Asan (1331-1371).

Conform legendelor, Basarab I a înființat această mănăstrire, făcându-i numeroase danii. Mănăstirea poartă numele lui Dimitrie Basarabov, numit și Sf. Dimitrie cel Nou, o personalitate istorică care s-a născut și a trăit în satul Basarabovo. În aproprierea satului el a descoperit această mănăstrire rupestră, unde a dus o viață de sihastru.

Povestea mai spune că atunci când și-a simțit sfârșitul aproape, s-a așezat pe malul râului Lom între două lespezi, creându-și propriul sicriu. Totuși, după ani de zile, când l-au scos din ape, în urma uni vis avut de o tânără din zonă cu care sfântul a vorbit în somn, trupul lui era neatins și a fost înmormântat în biserica din sat, ridicată chiar în locul casei natale. Mai târziu, rămășițele sale au fost mutate în această mănăstire.
Construcția mănăstirii este săpată în adâncimea stâncii, la intrare având o nișă în care a trăit Sf. Dimitrie Basarbov. Mănăstirea este renovată recent, având montate balustrade și trepte de acces, iar picturile murale au fost refăcute. Mai mult, în anul 2005, Patriarhia Română a donat o părticică din moaștele sfântului către mănăstire.

Fascinant este faptul că după primul război ruso-turc din 1774, moaștele Sf. Dimitrie Basarbov au fost mutate la București, al cărui ocrotitor este și astăzi, prăznuit la 26 octombrie.
în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774, generalul Piotr Saltikov a fost de acord să-i transfere moaștele în Rusia. Drumul însă trecea prin România. La acea vreme, în această țară a existat o epidemie de ciumă care nimicea pur și simplu populația noastră.

Legenda spune că atunci când moaștele sfântului au intrat în București, oamenii au încetat să moară de ciumă. Locuitorii orașului au cerut atunci imediat generalului să lase moaștele sfântului în București. Astăzi relicvele sale se află în București, în Catedrala Patriarhală.
Sfântul Dimitrie Basarbov a fost un păstor și a dus o viață ascetică în stâncile mănăstirii. A murit în 1685. A fost îngropat în biserica din sat.

În secolul al XVII-lea, în mănăstirea Basarabovo s-a nevoit singurul sfânt cunoscut din regiunea Ruse, originar din satul Basarabovo, Sf. Dimitrie Basarabov (sărbătorit la 27 octombrie). Potrivit sinaxarului românesc, el era păstorul satului. Avea o conștiință sensibilă. Odată, în timp ce păstorea animalele pe câmp, a călcat din neatenție pe un cuib de pasăre și a ucis puii păsării respective. Această întâmplare l-a afectat atât de tare încât nu și-a mai încălțat piciorul vinovat timp de trei ani, fie iarnă fie vară, ca pedeapsă.

Moaștele sale au fost descoperite în mod miraculos în râul Rusenski Lom, în fața mănăstirii.
În 1937, părintele Hrisant s-a stabilit în mănăstirea Basarabovo a început restaurarea acesteia. Mănăstirea își sărbătorește patronul pe 26 octombrie – Ziua Sfântului Dimitrie cel Nou Basarabov. Este singura mănăstire rupestră activă din istoria modernă a Bulgariei.
În preajma anului 1919, părintele Tihon, viitorul episcop de Smolyan, a luat în grijă Mănăstirea Basarabov, iar în anul 1937, monahul Hrisant Hadji (†1961) din Mănăstirea Preobrazhene s-a așezat într-o chilie a mănăstirii, începând restaurarea complexului monahal.

Chiliile mănăstirii au fost terminate și sfințire la 14 mai 1937, însă nu au supraviețuit decât până la inundația din 1940. După retragerea apelor, în mai puțin de o lună, părintele Hrisant a strâns suficiente fonduri pentru a ridica două chilii în apropierea bisericii din peșteră. Acestea au fost terminate în dată de 30 august 1940.
În prezent, ansamblul monahal de astăzi cuprinde bisericuța din peștera Sfântului Dimitrie și câteva chilii săpate în stânca din apropiere, dar și o biserică nouă, împreună cu două corpuri de chilii. Locul este foarte frumos aranjat și organizat.
Există de asemenea un magazin de lumânări și produse bisericești, cât și niste artiști bulgari la intrare care vând suveniruri.

Program de vizitare este din aprilie-octombrie între orele 8:00-19:00, iar noiembrie-martie între orele 8:00-17:00.

În prezent, mănăstirea este și o importantă atracție turistică, drumul către ea, trecând printr-o grădină frumos amenajată, ajungând până la o fântână săpată chiar de Sfântul Dimitrie.
Localnicii cred că apa din fântână are puteri vindecătoare. Acum, apa vine din fântână la un robinet disponibil pentru oricine. Este foarte rece și bună la gust, așa că nu uitați să o încercați dacă ajungeți aici. De asemenea, după ce vedeți această mănăstirea Basarabovo, recomandarea mea este să ajungeți și la mănăstirile rupestre de la Ivanovo, care sunt chiar și mai spectaculoase. Voi reveni cu un material și despre acestea.