EXCLUSIV PAPARAZZI Emil Constantinescu, în bolidul său de protocol. Cum a îmbătrânit fostul președinte al României FOTO
Fostul președinte Emil Constantinescu (85 de ani), revenit recent în spațiul public cu o serie de discursuri în care cere pacea în Ucraina prin „utilizarea principiilor de diplomaţie culturală” și avertizează cu privire la un nou autoritarism, a fost reperat recent de paparazzi MEDIAFLUX într-o mașină de protocol de lux în timp ce pleca de la locuința sa de protocol către spațiul unde are alocat biroul său, semn că încă este activ pe plan politic și cutural.
Cum a îmbătrânit fostul președinte al României dintre anii 1996 și 2000 vedeți în rândurile de mai jos.
Emil Constantinescu, în bolidul său de protocol. Cum a îmbătrânit fost președinte al României
Paparazzi MEDIAFLUX l-au reperat în zona Arcului de Triumf, acolo unde are și biroul oferit de stat în timp ce se afla pe bancheta din spate a mașinii sale de protocol condusă de agenții SPP care trebuie să îl păzească. Vizibil îmbătrânit, acesta era cufundat în gânduri, mai ales că zilele trecute a avut o apariție publică în Brăila, acolo unde a luat parte la marcarea a trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, în data de 24 februarie 2022.
După terminarea mandatului, fostul președinte Emil Constantinescu a locuit într-o casă din Cotroceni, ca apoi să se mute într-o altă vilă în apropiere de Șoseaua Kiseleff asta după ce, în anul 2017, casa care i-a fost acordată era într-o stare avansată de degradare după ce îi căzuse acoperișul și a avut nevoie de reparații capitale.
În timpul mandatului său de președinte, Emil Constantinescu a fost proprietarul unui apartament la bloc, în cartierul Pajura, însă a locuit într-o vilă de lângă Televiziune, ocupată ulterior de Mircea Geoană. Până în 2001, Emil Constantinescu și soția sa au acceptat o locuință cu chirie în Cotroceni cu chiria a fost plătită de stat. Când a fost întrunit cadrul legal, fostul președinte și soția s-au mutat într-o vilă pe o stradă în apropiere de Șoseaua Kiseleff unde vor locui până la sfârșitul vieții, în calitate de chiriași cu drept de folosință gratuit.
Activitate intensă în ultima perioadă
Recent, fostul șef de stat al României, care este și preşedintele Consiliului Ştiinţific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului (ISACCL), a pledat pentru utilizarea principiilor de diplomaţie culturală în vederea edificării unei culturi a păcii prin educaţie în sprijinul eforturilor depuse de canalele diplomaţiei clasice şi comunitare după ce o lungă perioadă de timp a apărut foarte rar în spațiul public, atât la nivel declarativ, cât și vizual.
„Este nevoie de un demers demistificator care trebuie să înceapă prin reconsiderarea pericolului populismului care, generalizat, deschide poarta unui nou autoritarism. Acest demers trebuie să se bazeze pe perenitatea idealurilor în faţa intereselor şi manipulărilor de orice natură. Cauzele profunde ale conflictelor ce afectează societatea contemporană vin din diferenţele de mentalitate şi psihologie colectivă remanente în memoria naţiunilor sau grupurilor etnice ori religioase ca expresii ale unor frustrări istorice.
Chiar dacă diplomaţia clasică a relaţiilor şi interacţiunilor dintre state, bazată pe presiuni politice, militare şi economice, poate controla aceste frustrări pentru o vreme, ea nu poate împiedica utilizarea lor în momente de criză, când aceste doleanţe, reale ori percepute, sunt instrumentate în mediul politic pentru a provoca şocuri emoţionale care să deturneze nemulţumirea cetăţenilor de la problemele economice şi sociale spre grupări etnice sau religioase considerate ostile”, a afirmat fostul şef al statului, potrivit unei postări pe pagina ISACCL.
El a susţinut că „diplomaţia culturală poate funcţiona ca un mijloc pentru a preveni utilizarea acestor ‘ţapi ispăşitori’ în politici ostile, chiar belicoase, pe plan intern şi extern”.
„De fiecare dată, în orice context, ea începe printr-un dialog bazat pe acceptarea celuilalt; însă se împlineşte numai prin ‘înţelegerea celuilalt’, atunci când admitem că poate am avea ceva de învăţat chiar şi de la o cultură diferită de a noastră. Simt, totuşi, nevoia unei clarificări importante: Nu sunt, şi nu am fost niciodată adeptul unor perspective utopice care să înlocuiască diplomaţia clasică cu cea culturală. În schimb, sunt adeptul strânsei asocieri a celor două.
Am convingerea că acest moment nu va fi cântecul de lebădă al ordinii internaţionale multilaterale instituite în urma celui de-Al Doilea Război Mondial, şi nici al diplomaţiei tradiţionale de formaţie clasică. Însă, forma pe care o vor lua acestea pe viitor va fi, în mare măsură, influenţată de gradul în care fiecare dintre noi, la nivel individual, instituţional, civic sau guvernamental, va alege să îşi însuşească nu doar conceptele fundamentale ale unei diplomaţii culturale aflate, încă, în formă incipientă, ci şi preceptele unei culturi universale a păcii bazată pe înţelegerea celuilalt şi edificată printr-o educaţie continuă”, a spus Constantinescu.
Preşedintele Consiliului Ştiinţific al ISACCL a subliniat că atunci când „forţa dreptului” este înlocuită de „dreptul forţei”, trebuie să apelăm la „forţa principiilor morale” care au intrat în conştiinţa umanităţii sub forma credinţei care alege între Bine şi Rău.
Cine este Emil Constantinescu
Emil Constantinescu este un politician și geolog român. El a fost președinte al României între anii 1996 și 2000, iar din 1966 este cadru didactic al Facultății de Geologie a Universității din București după ce inițial a fost judecător.
După Revoluția Română din 1989, Constantinescu a devenit membru fondator și vicepreședinte al Alianței Civice (AC). De asemenea, a fost președinte interimar al Forumului Democrat Antitotalitar Român, prima structură asociativă a opoziției democratice în România post-1989, care ulterior a fost transformată într-o alianță politică și electorală de centru-dreapta cunoscută sub numele de Convenția Democrată Română (CDR). În anii 2000, Constantinescu a fost și președinte al Partidului Acțiunea Populară (AP), până la fuziunea acestuia cu Partidul Național Liberal (PNL) în 2008. În prezent, Constantinescu se implică doar într-o măsură limitată în politica românească.
După liceu s-a înscris la Facultatea de Drept a Universitatea din București, absolvind în 1960 cu diplomă în Științe Juridice. După îndeplinirea stagiului militar la Piatra Neamț, își începe activitatea ca judecător stagiar la Tribunalul Regional Pitești, secția economică. Datorită climatului politic, renunță la acest post și devine student la Facultatea de Geologie – Geografie în perioada 1961-1966, unde își începe cariera universitară de profesor. A fost ales prorector în perioada 1990-1992 și rector în perioada 1992-1996 la Universitatea din București.
În 1963, s-a căsătorit cu Nadia Ileana, juristă, care i-a fost colegă la Facultatea de Drept din București. Cei doi au 2 copii: Norina și Dragoș.
A câștigat alegerile prezidențiale din 1996
În 1996, CDR a câștigat alegerile locale și parlamentare iar Emil Constantinescu a fost ales prin vot direct (cu peste 7 milioane de voturi) Președintele României, pentru un mandat de patru ani. În perioada mandatului său prezidențial (1996–2000), România s-a angajat într-un larg proces de reformă în economie, justiție și administrație. Guvernul de coaliție format de CDR împreună cu Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ) și Uniunea Social Democrată a accelerat privatizarea și restructurarea industriei de stat. S-au adoptat legea de restituire a terenurilor agricole și pădurilor confiscate de regimul comunist, legea de acces la dosarele întocmite de poliția politică a fostului Departament de Securitate, legea bugetelor locale, legile de combatere a corupției și a spălării banilor.
Astfel, au fost modificate și completate legea administrației locale, Codul penal, garanțiile pentru respectarea drepturilor omului în procesele penale și civile. Ca mediator între autoritățile statului, Președintele Constantinescu a reușit să solidarizeze forțele politice și societatea civilă în depășirea unor momente de criză guvernamentală, parlamentară și socială, în soluționarea unor probleme esențiale privind regimul juridic al proprietății, atitudinea României față de Războiul din Kosovo și acordarea dreptului de survol pentru forțele aviatice ale NATO.
A îndreptat România către UE și NATO
Președintele Constantinescu a reprezentat țara la principalele reuniuni la vârf care au avut ca rezultate nominalizarea României pe primul loc al celui de al doilea val de extindere a Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) (Madrid, 1997; Washington, 1999); începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (Helsinki, 1999); obținerea președinției Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) pentru anul 2001 și intrarea în troica OSCE începând cu 2000.
Președintele Constantinescu a îndreptat în mod hotărât țara spre intrarea în NATO și UE, a lansat mari proiecte de dezvoltare a infrastructurii „România la Răscruce”, a promovat sistemul de transport al petrolului și gazelor din Asia Centrală în Europa Centrală (conducta Constanța-Trieste).
S-a retras din cursa pentru al doilea mandat
Pe 17 iulie 2000, președintele Emil Constantinescu a anunțat într-u discurs televizat că se retrage din cursa pentru un nou mandat prezidențial. Decizia a luat prin suprindere conducerile partidelor și ale organizațiilor civice din cadrul Convenției Democratice din România, care nu au fost consultate în prealabil.
În decembrie 2000, Emil Constantinescu și-a reluat îndatoririle universitare și demersurile pentru consolidarea rolului organizațiilor neguvernamentale ca președinte al Asociației pentru Educație Cetățenească, al Fundației Române pentru Democrație și președinte – fondator al Institutului pentru Cooperare Regională și Prevenirea Conflictelor.
Mai mult, el este autor a 12 cărți și a peste 60 de studii în domeniul geologiei, publicate în reviste științifice de prestigiu din țară și din străinătate, fiind membru de onoare și membru ales al Societăților geologice și mineralogice din Marea Britanie, Germania, SUA, Grecia, Japonia; al Societății de Geografie din Franța și al Societății National Geographic din SUA.
