Fost comandant a unei Primei Divizii Multinaționale din NATO, atac dur la Adrian Veștea după desemnarea ca premier: „Sabotează efortul colectiv de implementare a planurilor NATO”

Generalul-maior în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est al NATO, cu sediul în București, a criticat desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru.

Într-o postare pe Facebook, Dorin Toma a afirmat că, în perioada în care Adrian Veștea a condus Consiliul Județean Brașov și Ministerul Dezvoltării, au fost blocate sau întârziate timp de ani de zile proiecte esențiale pentru accesul și mobilitatea militară către poligonul Cincu.

Declarațiile au fost făcute într-un context sensibil pentru premierul desemnat, care își construiește profilul public pe baza experienței administrative, a capacității de a atrage fonduri și a menținerii României pe direcția pro-occidentală. De asemenea, Veștea a subliniat, în primele sale declarații, importanța avansării în domeniul securității, inclusiv prin operaționalizarea programului SAFE.

Dorin Toma: Am aflat cu surprindere despre desemnarea lui Veștea

Generalul Dorin Toma afirmă că a primit „cu multă surprindere” vestea desemnării lui Adrian Veștea pentru funcția de premier, invocând experiența directă din perioada în care a condus structura NATO de la București.

„Cu multă surprindere am aflat despre noua desemnare pentru funcția de prim-ministru al României”, scrie generalul în rezervă.

El susține că, atât pentru Comandamentul NATO pe care l-a condus între 2022 și 2025, cât și pentru contingentele aliate detașate în România, în special cele franceze, mobilitatea militară în zona Cincu a fost afectată de lipsa infrastructurii adecvate.

„Eforturile de a asigura accesul și mobilitatea militară în zona poligonului Cincu s-au lovit, în ciuda tuturor insistențelor și demersurilor oficiale, de dezinteresul și managementul defectuos al Consiliului Județean Brașov și al Ministerului Dezvoltării”, afirmă Dorin Toma.

Fostul comandant NATO subliniază că ambele instituții au fost conduse, în intervalul invocat, de Adrian Veștea.

Podul de la Voila, proiect-cheie pentru accesul spre Cincu

Una dintre principalele acuzații formulate de Dorin Toma vizează proiectul de demolare și construire a noului pod peste râul Olt, în zona localității Voila, proiect aflat în responsabilitatea Consiliului Județean Brașov și finanțat prin PNDL.

Potrivit generalului, proiectul a trenat mai bine de patru ani, în special din cauza blocajelor birocratice, în timp ce convoaiele militare au fost obligate să folosească rute ocolitoare.

„Proiectul de demolare și construire a noului pod peste râul Olt, în zona localității Voila – aflat în responsabilitatea Consiliului Județean și finanțat prin PNDL -, a trenat mai bine de patru ani, în special din cauza blocajelor birocratice”, afirmă fostul comandant NATO.

Dorin Toma susține că întârzierea a generat costuri logistice și financiare semnificative pentru partenerii NATO, întrucât convoaiele grele au trebuit să circule prin județul Sibiu sau pe trasee secundare din Țara Făgărașului.

„Convoaiele militare au fost nevoite să folosească rute ocolitoare neamenajate, ceea ce a generat costuri logistice și financiare uriașe pentru partenerii NATO”, scrie generalul în rezervă.

Tancurile Leclerc, obligate să ocolească

Dorin Toma susține că, ani de zile, militarii români și aliați au folosit un traseu improvizat, printr-un drum comunal parțial asfaltat, care traversa râul Olt pe barajul hidrocentralei din zonă.

Potrivit acestuia, restricțiile severe de tonaj au făcut imposibilă trecerea echipamentelor grele ale NATO, inclusiv a tancurilor Leclerc ale armatei franceze.

„Din acest motiv, echipamentele grele ale NATO, cum ar fi tancurile Leclerc ale armatei franceze, nu au putut trece pe aici, fiind forțate să ocolească zeci sau chiar sute de kilometri prin alte județe”, afirmă fostul comandant NATO.

El mai susține că traficul militar greu pe drumuri județene înguste, neproiectate pentru asemenea tonaje, a deteriorat infrastructura locală și a crescut riscul unor incidente tehnice.

Localnicii s-au simțit abandonați

Generalul afirmă că problema nu a afectat doar militarii NATO, ci și comunitățile locale din zonă. Potrivit acestuia, localnicii au protestat de-a lungul perioadei și s-au simțit abandonați de autorități, în condițiile în care infrastructura locală nu putea susține tranzitul militar masiv.

„Locuitorii din zonă au protestat de-a lungul întregii perioade și s-au simțit abandonați de autorități în mijlocul unui tranzit militar masiv, pe care infrastructura locală nu îl putea susține”, scrie Dorin Toma.

Fostul comandant NATO amintește și de starea deplorabilă a unui pod de pe drumul comunal folosit ca rută improvizată, pod pe care localnicii ar fi ajuns la un moment dat să îl blocheze.

DJ 104, doar planuri și documentații

Dorin Toma susține că, în perioada în care accesul spre Cincu și baza militară a fost restricționat, DJ 104 ar fi trebuit consolidat și modernizat pentru a permite tranzitul convoaielor grele.

Potrivit generalului, drumul era oricum afectat istoric de fenomene de eroziune a solului și instabilitate a versanților, însă proiectele nu s-au concretizat.

„Cu toate acestea, nu s-a concretizat nimic; s-au elaborat doar planuri și documentații tehnice”, afirmă el.

Fostul comandant NATO critică și faptul că noua autostradă Sibiu-Făgăraș nu ar avea prevăzut un nod de legătură în acea zonă, care să permită afluirea și defluirea rapidă a trupelor NATO.

Exercițiile Dacian Spring 25 și Dacian Fall 25, afectate de problemele de infrastructură

Dorin Toma leagă direct aceste blocaje de pregătirea unora dintre cele mai importante exerciții NATO desfășurate în România în ultimii ani: DACIAN SPRING 25 și DACIAN FALL 25.

Potrivit generalului, pentru aceste exerciții, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est a făcut numeroase demersuri instituționale și personale pe lângă autoritățile centrale și locale, pentru amenajarea unor sectoare de drumuri comunale și podețe din județele Brașov și Sibiu.

„Timp de zece luni, MApN a trimis scrisori repetate către Ministerul Dezvoltării pentru a urgenta procedurile, însă proiectele au rămas blocate în faza de avizare”, susține Dorin Toma.

El adaugă că nu mai este necesar să precizeze cine era ministru în funcție la acel moment, făcând trimitere directă la Adrian Veștea, care a condus Ministerul Dezvoltării înainte de a reveni la șefia Consiliului Județean Brașov.

Ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului ar fi intervenit oficial

Una dintre cele mai grave afirmații din postarea generalului vizează implicarea unor ambasadori ai statelor aliate. Dorin Toma susține că situația a fost atât de critică încât ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au fost nevoiți să intervină oficial pe lângă Guvernul României pentru repararea urgentă a infrastructurii.

„Situația a fost atât de critică încât ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au fost nevoiți să intervină oficial pe lângă Guvernul României pentru a solicita repararea de urgență a acestei infrastructuri de importanță tactică”, afirmă fostul comandant NATO.

Declarația este una cu greutate politică și diplomatică, pentru că sugerează că întârzierile administrative locale au ajuns să afecteze direct relația operațională cu aliații NATO prezenți în România.

Proiect de apă și canalizare pentru baza militară, blocat în proceduri

Generalul Dorin Toma afirmă că problemele nu s-au limitat la drumuri și poduri. El relatează că primarul localității i-ar fi cerut să intervină pentru ca un proiect de apă și canalizare, finanțat din fonduri naționale, să primească aprobarea necesară de la județ.

Potrivit fostului comandant NATO, la rețeaua respectivă urma să se conecteze și baza militară.

„Grupul de Luptă NATO era nevoit să apeleze la soluții logistice proprii și bugete aliate pentru a-și asigura o operabilitate minimă în interiorul poligonului, compensând ritmul lent al investițiilor asumate de partea română”, scrie Dorin Toma.

El susține că a făcut demersul respectiv, dar afirmă că, din informațiile sale, proiectul ar fi și acum blocat în proceduri birocratice.

Acuzație dură: autoritățile române sabotează efortul NATO

În finalul postării, Dorin Toma acuză autoritățile române că vorbesc mult despre mobilitate militară, dar fac prea puțin pentru infrastructura secundară necesară operațiunilor reale.

Generalul afirmă că nu este suficientă construirea autostrăzilor, dacă nu se dezvoltă și rețeaua de drumuri secundare care asigură efectiv mobilitatea trupelor și echipamentelor.

„Se discută mult despre mobilitatea militară și despre dezvoltarea rețelei secundare de drumuri – așa cum am mai subliniat, nu este suficient să construiești autostrăzi dacă nu dezvolți infrastructura secundară care să asigure efectiv mobilitatea militară -, însă faptele demonstrează că se face prea puțin”, afirmă generalul în rezervă.

El folosește una dintre cele mai dure formulări ale postării, susținând că lipsa de interes a unor oameni care au avut în mână autoritatea și fondurile necesare echivalează cu o sabotare a efortului colectiv NATO.

„Prin lipsa totală de interes a unor astfel de personaje care au avut în mână și autoritatea, și fondurile necesare, autoritățile române sabotează, în fapt, efortul colectiv de implementare a planurilor NATO și a celor naționale”, conchide Dorin Toma.