Grave nereguli descoperite de Corpul de corpul al prim-ministrului după furtul Tezaurului Dacic de la Muzeul Drents din Assen, Olanda. Documentul scoate la iveală deficiențe în organizarea expoziției, asigurarea securității bunurilor de patrimoniu, dar și lipsa reevaluării obiectelor de mulți ani.
Raportul Corpului de control al prim-ministrului evidențiază lipsa de conformitate a Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) cu reglementările legale și neglijența în aplicarea standardelor de securitate. Constatările au fost înaintate procurorilor de la PÎCCJ.
RAPORTUL CORPULUI DE CONTROL TEZAUR DACIC
Una dintre principalele probleme identificate în raport se referă la organizarea expoziției din Olanda fără respectarea dispozițiilor Regulamentului de organizare și funcționare al MNIR. Memorandumul de colaborare între MNIR și Muzeul Drents a fost încheiat fără a fi supus analizei și avizării Consiliului de Administrație, organ cu rol deliberativ.
Această omisiune denotă o încălcare gravă a normelor interne și ridică semne de întrebare privind transparența și responsabilitatea conducerii MNIR în gestionarea patrimoniului național, conform Stiripesurse.
Raportul relevă, de asemenea, o serie de probleme legate de măsurile de securitate, atât la nivelul Ministerului Culturii, cât și la MNIR. Printre deficiențele constatate se numără:
În comparație, expozițiile similare din Madrid și Roma au beneficiat de măsuri de siguranță mult mai stricte, cu pază asigurată permanent de personal specializat, atât în interiorul, cât și în exteriorul muzeelor. Acest contrast dezvăluie neglijența în tratarea securității bunurilor în cazul expoziției din Olanda.
Raportul subliniază o altă deficiență majoră: lipsa reevaluării la justa valoare a obiectelor împrumutate, așa cum prevăd normele legale. Astfel, Coiful de la Poiana Coțofenești nu a fost reevaluat timp de peste 14 ani, iar două brățări din aur provenind de la Sarmizegetusa Regia nu au fost reevaluate timp de 12 ani. Această omisiune contravine obligației muzeului de a efectua reevaluări la fiecare 10 ani, expunând astfel statul român la riscuri financiare și juridice în cazul unor daune sau furturi.
Rezultatul verificărilor a fost comunicat spre competentă valorificare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, se arată în sinteza publicată de Guvern.