Garanțiile de securitate ale Ucrainei împotriva Rusiei: Trupe terestre, cumpărare de armament și supraveghere la Marea Neagră. Europenii, ”pregătiți” să le ofere
Preşedintele francez Emmanuel Macron coprezidează joi, la Palatul Elysée, o reuniune a Coaliţiei Voluntarilor din care fac parte principalii susţinători militari ai Kievului, aproximativ 30 de ţări, majoritatea europene,, în prezenţa omologului său ucrainean Volodimir Zelenski, în vederea construirii unui plan în vederea asigurării viitoarei securităţi a Ucrainei prin garanţii de securitate care constau într-o susţinere a armatei ucrainene terestru, maritim şi aerian relatează AFP, care prezintă aceste garanţii de securitate.
Însă implementarea acestor garanţii depinde de o ipotetircă încetare a confruntărilor armate.
Susținerea armatei ucrainene
În contextul în care Rusia cere o demilitarizare a Ucrainei, principala garanţie de securitate a Kievului este aramata ucraineană însăşi.
Armata ucraineană – de peste 800.000 de oameni – este ”cea mai experimentată armată din Europa prin forţa lucrurilor”, notează Palatul Élysée.
Ţările Coliţiei – din care fac parte de asemenea Australia, Canada şi Japonia – vor o ”consolidarea a armatei ucrainene pe termen lung (…) în privinţa volumului, forţei, finanţării şi capacităţii operaţionale” prin continuarea spijinirii achiziţionării de armament şi dezvoltării industriei ucrainene a apărării, potrivit preşedinţiei franceze.
Până la 30 iunie, europenii au furnizat ajutor militar, umanitar şi financiar Kievului în valoare de 167 de miliarde de euro, de la invazia rusă în februarie 2022, iar Statele Unite 115 miliarde.
Această susţinere vizează de asemenea o continuare a formării militarilor ucraineni în Ucraina sau în ţări europene.
Peste 130.000 de ucraineni au fost formaţi începând din 2022 în unor misiunilor europeană EUMAM (80.000_ şi britanică Interflex (56.000).
Trupe terestre
O desfăşurare a unor trupe europene pe teritoriul Ucrainei este cel mai simbolic aspect, dar şi cel mai spionos, de care Rusia nu vrea să audă.
Franţa şi Regatul Unit – ambele puteri nucleare – sau ţările baltice s-au declaratpregătite, în ultimele luni, să participe la o astfel de misiune, după încetarea confrunătrilor armate.
Însă ”cei care au batalioane mari terestre în Europa nu vor să se ducă (în Ucraina). Varşovia şi Berlinul spun, pentru moment, «nu»”, observă un cercetător independnent, Stéphane Audrand.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a evocat o desfăşurare de ”câteva mii de oameni”.
”Aceste forţe nu au vocaţia să ţină o linie a frontului şi nici să fie angajaţi într-in conflict fierbinte, ci să semnaleze o solidaritate din punct de vedere strategic”, declara el la mijlocul lui august.
”Nu este vorba despre a creşte nivelul vioenţei, ci despre a ne afişa hotărârea de a menţine pacea”, a subliniat în ziarul Libération şi la site-ul Politico generalul francez Thierry Burkhard, care tocmai a plecat din funcţia de şef al Statului Major francez.
În opinia sa, ”regulile angajamentului vor fi, aşadar, în mod normal, de oridnul autoapărăriii”.
Volumul forţelor europene este necesar să fie ”suficient de semnificativ pentru a încarna voinţa europenilor de a susţine Kievul şi suficient de descurajator cât să convingă Rusia să nu reatace”, cu riscul de a ataca militari ai statelor membre NATO, consiceră un gradat european de rang înalt.
Maritim și aerian
Partea maritimă prevede o supraveghere a navigaţiei la Marea Neagră, la care accesul prin strâmtorile turce a fost închis de către Ankara la începutul conflictului.
”Turcii fac parte din Coaliţia Voluntarilor şi au responsabilitatea de a face planul la Marea Neagră”, consideră şeful Statului Major al Marinei franceze, amiralul Nicolas Vaujour.
În opinia sa, ”trebuie să fie deminate” anumite zone, în vederea garantării securităţii traficului maritim.
Partea aeriană şi antiaeriană rămâne vagă atât în privinţa dispozitivelor care să fie desfăşurate şi amplasării lor – în Ucraina sau în ţări limitrofe -, cât şi în privinţa ţărilor pregătite să ia parte.
Plasă de siguranță americană
Majoritatea membrilor Coaliţiei cere să existe o ”plasă de siguranţă” (”backstop” în engleză) americană, ca o condiţie a oricărui angajament din partea lor.
Preşedintele american Donald Trump ”le-a spus liderilor europeni, la Washington, în august, că este pregătit să reflecteze, că este pregătit să lucreze”, potrivit preşedinţiei franceze.
Washingtonul a exclus orice desfăşurare de trupe terestre în Ucraina, însă o susţinere americană poate compensa lupsurile europene în domeniul sistemelor de comandament şi control, de informaţii clasificate sau de apărare ssol-aer, potrivit unui gradat european de rang înalt.
Coaliţia Voluntarilor va fi condusă de la un cartier general cu sediul la Paris – pe o perioadă de un an -, după care se va muta la Londra, în anul următor, au convenit cele două capitale în iulie.
Europenii, ”pregătiţi” să ofere Ucrainei garanţii de securitate, testează angajamentele lui Trump
Susţinătorii europeni ai Ucrainei se întâlnesc joi pentru a testa angajamentul Statelor Unite în viitoarea securitate a Ucrainei, în contextul în care eforturile de pace ale lui Donald Trump s-au împotmolit, iar Vladimir Putin, susţinut de aliaţii săi internaţionali, pare mai inflexibil ca niciodată, relatează AFP.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a coprezidat joi, la ora locală 10.30 (11.30, ora României), o reuniune a Coaliţiei Voluntarilor din care fac parte principalii susţinători militari ai Kievului – aproximativ 30 de ţări, majoritatea europene -, în prezenţa omologului său ucrainean Volodimir Zelenski.
Liderii urmează să discute apoi la telefon, la ora locală 14.00 (15.00, ora României), cu Donald Trump, despre două subiecte. Ei urmează să ceară Statelor Unite să impună Rusiei sancţiuni suplimentare şi să discute despre contribuţia fiecăruia la viitoarele garanţii de securitate pe care să le ofere Ucrainei.
În afară de Zelenski, preşedintele finlandez Alexander Stubb este prezent la Palatul Elysée, alături de premierii polonez Donald Tusk, spaniol Pedro Sanchez, danez Mette Frederiksen şi preşedinţii instituţiilor Uniunii Europene (UE), Ursula von der Leyen şi Antonio Costa.
Premierul britanic Keir Starmer, copreşedinte al reuniunii, intervine prin videoconferinţă, la fel ca alţi lideri europeni – de la cancelarul Friedrich Merz la premierul italian Georgia Meloni.
Europenii, ”pregătiți” să ofere garanțiile de siguranță Ucrainei
Europenii urmează aă anunţe în mod oficial că sunt ”pregătiţi” să ofere garanţii de securitate Ucrainei, pentru a sublinia astfel că aşteaptă gesturi concrete din partea americanilor în acelaşi sens.
”Suntem pregătitţi de aceste garanţii de securitate, Europa este prezentă la întâlnire, pentru prima oară în acest nivel de angajament şi intensitate”, a declarat preşedintele francez primindu-l pe omologul său ucrainean miercuri seara la Palatul Elysée la un tête-à-tête.
Aliaţii Ucrainei aşteraptă acum ”să vadă ce vor să aducă americanii prin participarea lor”, a subliniat, la Bruxelelds, secretarul general al NATO Mark Rutte.
Coaliţia Voluntarilor este dispusă să contribuie la consolidarea armatei ucrainene, iar unele ţări – ca Franţa, Regatul Unit şi Belgia – să desfăşoare militari în Ucraina, în urma încheierii unui armistiţiu, pentru a descuraja Rusia de la o nouă agresiune.
Însă unii aliaţi ezită, în aşteptarea contribuţiei americane, pe care mai multe state europene o consideră indispensabilă înainte să se angajeze în vreun fel.
Până la un armistiţiu ”nu va exista cu sigranţă o desfăşurare de trupe în Ucraina şi chiar după aceea am rezerve consoderabile faţă de acest subiect privind Germania”, a subliniat la postul Sat1 cancelarul german Friedrich Merz.
Rusia a repetat joi că nu va accepta nicio ”intervenţie străină indiferent sub ce formă”, iar o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova a catalogat protecţiile cerute de Kiev drept ”garanţiile pericolului continentului european”.
În ofensivă
Donald Trump a promis într-o reuniune cu liderii europeni, la 18 august, la Washington, că Statele Unite vor oferi garanţii de securitate, fără să spună care anume.
Această ”plasă de siguranţă” („backstop” în engleză) ar putea lua diverse forme – şi anume informaţii clasificate, susţinere logistică, comunicaţii -, însă Trump a exclus să trimită trupe terestre în Ucraina.
El a ameninţat miercuri că ”se va întâmpla ceva”, dacă Vladimir Putin nu-i răspnde aşteptărilor, la două săptămâni după summitul lor din Alaska, care nu a condus la vreun progres substanţial în soluţionarea Războiului din Ucraina.
Vladimir Putin îşi afişează în schimb o revenire în forţă pe scena internaţională printr-o prezenţă foarte remarcată, miercuri, alături de preşedintele chinez Xi Jinping şi dictatorul nord-coreean Kim Jong Un, la Beijing, după summitul de la Anchorage de la 15 august cu Donald Trump, şi îşi multiplică declaraţiile ofensive.
Moscova îşi va atinge obiectivele în Ucraina pe cale militară, dacă negocierile cu Kievul eşuează, a ameninţat el în China, dând asigurări că trupele sale rămân ”în ofensivă” pe tot frontul.
În acelaşi timp, Rusia lansa un vast atac – cu peste 500 de frone şi rachete – în Ucraina, omorând cel puţin nouă oameni şi lăsând fără curent mii de gospodării.
”Din nefericire, nu am văzut încă semne din partea Rusiei care să indice că ei vor să pună capăt războiului”, a deplâns Volodimir Zelenski la Paris, declarându-se convins că Europa şi Statele Unite vor ajuta Kievul să ”crească presiunile asupra Rusiei pentru a avansa către o soluţie diplomatică”.
