Germania, ţara UE care găzduieşte cea mai mare diasporă siriană, a suspendat deciziile privind cererile de azil în curs formulate de exilaţi sirieni, ca urmare a căderii regimului lui Bashar al-Assad, a anunţat luni ministrul german de interne, relatează dpa şi AFP.
Având în vedere „incertitudinea actuală”, Oficiul federal pentru imigrare şi refugiaţi (BAMF) a „decretat astăzi o îngheţare a deciziilor privind procedurile de azil în curs de desfăşurare” ale migranţilor sirieni, a scris Nancy Faeser într-un comunicat.
Peste 47.000 de cereri de azil sunt vizate de această suspendare, potrivit unui purtător de cuvânt al BAMF.
„Sfârşitul tiraniei brutale a dictatorului sirian Assad este o mare uşurare pentru mulţi oameni care au suferit de pe urma torturii, crimelor şi terorii”, a notat Faeser în comunicatul de luni. Mulţi sirieni care şi-au găsit refugiu în Germania de la marea criză a migraţiei din 2015-2016 „au acum în sfârşit speranţa de a se întoarce în patria lor siriană şi de a-şi reconstrui ţara”, a adăugat responsabila germană.
La mai puţin de 48 de ore de la răsturnarea preşedintelui Assad, dezbaterea privind întoarcerea migranţilor sirieni a fost deja lansată în principala economie europeană, aflată în campanie electorală, în special de către extrema dreaptă şi de dreapta conservatoare.
Situaţia actuală din Siria rămâne însă „foarte confuză”, a mai scris ministrul german de interne, după fuga preşedintelui sirian, alungat de o ofensivă spectaculoasă a rebelilor islamişti care a pus capăt duminică unei jumătăţi de secol de domnie neîntreruptă a familiei sale. „Posibilităţile concrete de întoarcere (a migranţilor, n.red.) nu sunt încă previzibile în acest moment şi nu ar fi serios să se facă speculaţii pe acest subiect într-o situaţie atât de volatilă”, a atenţionat Faeser.
Purtătorul de cuvânt al BAMF a explicat la rândul său că suspendarea nu va afecta procedurile de trimitere a sirienilor în alte ţări ale UE care pot fi responsabile de tratarea cazurilor lor, în conformitate cu regulamentul de la Dublin.
Potrivit cifrelor Ministerului de Interne, 974.136 de persoane cu cetăţenie siriană locuiesc în prezent în Germania. Dintre acestea, 5.090 au fost recunoscute ca eligibile pentru azil, 321.444 au primit statutul de refugiat şi 329.242 au beneficiat de protecţie subsidiară, o soluţie temporară, în timp ce alte zeci de mii de cazuri rămân a fi reglementate.
Jens Spahn, vicelider al blocului CDU/CSU (centru-dreapta) din parlament, a argumentat luni pe RTL/ntv că guvernul ar trebui să aranjeze zboruri pentru sirienii care au fugit de regimul lui Assad şi să ofere stimulente financiare pentru a-i încuraja pe oameni să se întoarcă acasă, menţionând chiar o „plată iniţială de 1.000 de euro”; el a sugerat totodată organizarea unei conferinţe internaţionale pentru reconstrucţie în Siria, alături de Turcia, Austria şi Iordania.
Mulţi alţi politicieni au criticat însă abordarea subiectului în acest moment. Vicepreşedinta legislativului Katrin Goring-Eckhardt (Verzi), a apreciat pe postul rbb că o astfel de dezbatere ar fi „nepotrivită” „la o zi şi jumătate” de la căderea Damascului.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe german, Sebastian Fischer, a subliniat la rândul său luni că în Siria încă au loc lupte.
„Faptul că regimul Assad s-a încheiat, din păcate, nu este o garanţie a dezvoltării paşnice”, a notat el la o conferinţă de presă.
Rămâne de văzut dacă această nouă situaţie va duce la noi mişcări migratorii sau „dacă, dimpotrivă, situaţia se va stabiliza, iar persoanele strămutate şi refugiaţii vor avea posibilitatea să se întoarcă în patria lor pe termen lung”, a spus Fischer.