Guverne căzute prin moțiune de cenzură. Numărul de voturi împotriva lui Bolojan, egal cu cel împotriva lui Florin Cîțu
Al 72-lea premier din istoria României, Ilie Bolojan, este al șaptelea prim-ministru de după Revoluţie demis prin moțiune de cenzură. Procedura de marți a trecut cu un record de voturi ”pentru”, 281, la fel ca la procedura de demitere a lui Florin Cîțu.
Guverne căzute prin moțiune de cenzură
Guvernul condus de Nicolae Văcăroiu este cel mai longeviv din istoria postdecembristă a României, având un mandat neîntrerupt de 1.484 de zile. Acesta este urmat de executivul lui Adrian Năstase, cu 1.464 de zile, și de cel al lui Călin Popescu Tăriceanu, care a acumulat 1.454 de zile prin cele două cabinete pe care le-a condus: Guvernul Tăriceanu I și Guvernul Tăriceanu II.
Niciunul dintre aceste trei guverne nu a fost demis prin moțiune de cenzură.
Guvernul Emil Boc I, prima demitere prin moțiune
Guvernul Emil Boc I a fost învestit la 22 decembrie 2008 și a fost demis după 295 de zile, prin moțiunea de cenzură intitulată „11 împotriva României”.
Aceasta a fost inițiată de PNL și UDMR și adoptată cu 254 de voturi pentru și 176 împotrivă, beneficiind de sprijinul PSD, partid care tocmai părăsise guvernarea.
După această demitere, Emil Boc a rămas o figură importantă în PDL și a revenit ulterior la conducerea guvernului.
Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, 78 de zile la putere
Mandatul guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu a durat 78 de zile, fiind cel mai scurt înregistrat după 1989. Învestit la 9 februarie 2012, cabinetul a fost demis la 27 aprilie 2012 prin moțiunea „Opriți guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată!”, care a trecut cu 235 de voturi pentru, depășind pragul necesar de 231.
După demitere, guvernul a asigurat interimatul timp de 10 zile până la învestirea noului executiv.
Guvernul Sorin Grindeanu, demis chiar de PSD
Guvernul Sorin Grindeanu a fost învestit la 4 ianuarie 2017 și demis după 167 de zile, pe 20 iunie 2017. Moțiunea de cenzură a fost inițiată de PSD și ALDE, partidele care susțineau guvernul la momentul respectiv.
Votul final a fost de 241 pentru și 10 împotrivă. După demitere, Sorin Grindeanu a părăsit executivul, acest episod fiind considerat un conflict intern semnificativ în cadrul PSD.
Guvernul Viorica Dăncilă, demis cu majoritate
Guvernul condus de Viorica Dăncilă a funcționat între 29 ianuarie 2018 și 10 octombrie 2019, timp de aproximativ 645 de zile. Moțiunea de cenzură care a condus la demiterea acestui executiv a fost adoptată cu 238 de voturi pentru dintr-un total de 245 valabil exprimate, pragul necesar fiind de 233.
Demiterea a fost susținută de o coaliție largă a opoziției, inclusiv PNL, USR, PMP, UDMR, Pro România, parlamentari neafiliați și membri ai minorităților.
Guvernul Ludovic Orban I, singurul demis după asumarea răspunderii
Guvernul Ludovic Orban I a fost învestit pe 4 noiembrie 2019 și demis pe 5 februarie 2020, după 94 de zile. Moțiunea de cenzură a trecut cu 261 de voturi pentru și 139 împotrivă, fiind o reacție directă la asumarea răspunderii guvernului pe proiectul privind alegerea primarilor în două tururi.
Acesta este singurul guvern post-1989 demis prin moțiune ca urmare a unei astfel de asumări. Ludovic Orban a continuat să aibă un rol important în politica liberală.
Guvernul Florin Cîțu, dat jos cu record de voturi
Guvernul Florin Cîțu a fost învestit la 23 decembrie 2020 și demis la 5 octombrie 2021, după 286 de zile în funcție. Moțiunea de cenzură împotriva acestui executiv a întrunit 281 de voturi pentru și niciun vot împotrivă, cel mai mare scor favorabil obținut vreodată de o moțiune împotriva unui guvern românesc.
Demiterea a intervenit în contextul crizei din coaliția PNL-USR PLUS-UDMR, generată de revocarea ministrului Justiției Stelian Ion și de disputa legată de programul „Anghel Saligny”.
La vot au participat și parlamentari ai Alianței pentru Unirea Românilor.
