Curtea de Apel a suspendat alte cinci hotărâri emise de Guvernul Bolojan, după ce acestea au fost contestate de PSD. În total, numărul acestor HG suspendate a ajuns la 11.
Reprezentanţii PNL anunţă, luni, că respectă decizia Curţii de Apel Bucureşti privind suspendarea hotărârilor de guvern contestate de PSD, dar avertizează că măsurile blocate de social-democraţi afectează persoane cu dizabilităţi, tineri şi fondurile europene ale României.
”Partidul Naţional Liberal respectă decizia Curţii de Apel Bucureşti privind suspendarea hotărârilor de guvern contestate de PSD şi susţine demersurile legale pe care Guvernul Bolojan le va utiliza pentru apărarea acestor acte normative. Responsabilitatea politică pentru declanşarea procedurilor care au dus la suspendarea lor aparţine însă PSD”, arată, luni, PNL, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, suspendarea acestor hotărâri riscă să afecteze direct sprijinul acordat persoanelor adulte cu dizabilităţi, măsurile destinate integrării tinerilor fără loc de muncă pe piaţa muncii şi îndeplinirea unor jaloane din PNRR de care depind fonduri europene importante pentru România.
”Practic, PSD încearcă să obţină în instanţă ceea ce nu a reuşit să obţină în plan politic. În loc să vină cu soluţii pentru România, conducerea acestui partid preferă să transforme instanţele într-un nou câmp de confruntare politică. Hotărârile atacate nu sunt simple acte administrative”, ele pun în aplicare măsuri prin care România îşi îndeplineşte angajamentele europene, sprijină integrarea persoanelor adulte cu dizabilităţi, facilitează accesul tinerilor fără loc de muncă pe piaţa muncii şi permit funcţionarea unor politici publice esenţiale”, mai transmis liberalii.
Potrivit PNL, suspendarea acestor hotărâri riscă să întârzie îndeplinirmai tranea unor jaloane asumate de România prin PNRR şi să pună în pericol accesarea unor fonduri europene importante.
”În acelaşi timp, consecinţele sunt suportate direct de cetăţeni şi de categoriile vulnerabile. În cazul Hotărârii privind beneficiul pentru locuire şi beneficiul de tranziţie, sunt vizate peste 5.400 de persoane adulte cu dizabilităţi. Blocarea acestor măsuri pune în pericol un program esenţial pentru o categorie vulnerabilă de români”, a mai transmis PNL.
Curtea de Apel Bucureşti a suspendat, luni, cinci dintre HG-urile atacate de PSD, iar Guvernul acuză că măsuri importante pentru accesul tinerilor pe piaţa muncii, gestionarea fondurilor europene şi încasarea de venituri sunt blocate. Executivul a subliniat şi calendarul strâns în care s-au judecat plângerile PSD şi anunţă că va ataca decizia magistraţilor cu recurs.
La finalul săptămânii trecute, CAB suspendase șase HG emise de Guvernul Bolojan, astfel că, în total, numărul Hotărârilor de Guvern suspendate la cererea PSD a ajuns la 11.
Sorin Grindeanu anunța pe 28 iulie că PSD a depus 12 plângeri prealabile pentru 12 HG-uri şi sesizează Curtea de Apel Bucureşti pentru suspendarea executării hotărârilor publicate de guvernul interimar.
Mai mult, acesta i-a transmis lui Ilie Bolojan că va fi unicul vinovat dacă România va pierde 1 miliard de euro din PNRR şi i-a cerut acestuia să trimită Strategia naţională pentru conservarea biodiversităţii, adoptată de Guvern prin HG, în Parlament, pentru a fi adoptată cu respectarea legii.
Decizia CAB din data de 3 august 2026 a fost anunțată printr-un comunicat al Guvernului.
„Măsuri importante pentru a facilita accesul tinerilor pe piața muncii, gestionarea fondurilor europene, încasarea veniturilor bugetare, prevenirea răspândirii bolilor la animale și sprijinirea crescătorilor individuali de animale, precum și pentru organizarea și desfășurarea unor activități ale instituțiilor statului nu vor putea fi puse în aplicare după ce Curtea de Apel București a suspendat astăzi cinci Hotărâri adoptate de Guvern„, a transmis Executivul.
Guvernul Bolojan precizează că „va iniția acțiunea de recurs împotriva deciziilor judecate de Curtea de Apel București”.
Executivul precizează o serie de consecințe ale deciziilor de suspendare emise de CAB.
Hotărârea Guvernului cu nr.570/2026, adoptată la 23.07.2026, având ca obiect modificarea și completarea unor acte normative în domeniul ocupării forței de muncă.
Tinerii NEETs (Not in Education, Employment, or Training), cu vârsta între 16 și 29 de ani care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la nicio activitate de formare profesională nu vor mai beneficia de sprijin financiar pentru angajare.
Potrivit actului normativ adoptat de Guvern, a cărui aplicare a fost suspendată de Curtea de Apel București, la prima angajare pe perioadă nedeterminată, tinerii ce corespund acestor criterii puteau beneficia de sprijin financiar în primii doi ani. În primul an, prima de stabilitate era de 1.000 de lei lunar. În al doilea an, suma lunară creștea la 1250 de lei. Sumele erau neimpozabile, însă condiția era păstrarea locului de muncă.
Acest ajutor urma să intre în vigoare în perioada următoare, în condițiile în care Guvernul a aprobat modalitatea de acordare a acestei prime de stabilitate pentru tineri.
Hotărârea Guvernului nr. 511/02.07.2026, având ca obiect modificarea Hotărârii Guvernului nr. 52/2018 privind organizarea și funcționarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Potrivit actului normativ, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene urma să îndeplinească funcțiile de operator de program și punct național de contact pentru încă două mecanisme financiare prin care România va beneficia în total de aproximativ 600 de milioane de euro până în 2028. Este vorba despre Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European 2021-2028, prin care România va beneficia de asistență financiară acordată de Islanda, Liechtenstein și Norvegia în valoare de 304,64 milioane euro, și Mecanismul Financiar Norvegian 2021-2028, prin care țara noastră va beneficia de asistență financiară acordată de Norvegia în valoare de 291,61 milioane de euro.
Hotărârea Guvernului nr. 530/09.07.2026, având ca obiect aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. XVII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale.
Normele reglementau responsabilitățile autorităților fiscale locale, ale Ministerului Finanțelor și ale Ministerului Afacerilor Interne, precum și mecanismul de schimb automat de date dintre sistemele informatice ale acestora, necesar pentru aplicarea, modificarea, revocarea și încetarea măsurii de suspendare a dreptului de a conduce.
Organele fiscale locale înregistrau în evidența fiscală amenzile contravenționale rămase definitive și transmiteau contribuabilului, în termen de cel mult 30 de zile, o somație de plată. Documentul ar fi cuprins informații privind cuantumul obligației de plată, suma rămasă neachitată, termenul de 90 de zile acordat pentru achitare, precum și data de la care începea și data la care înceta suspendarea dreptului de a conduce în cazul neplății amenzii.
Durata suspendării se calcula proporțional cu suma neachitată, respectiv o zi de suspendare pentru fiecare 50 de lei neachitați, fără luarea în considerare a fracțiilor de zi.
Hotărârea Guvernului nr. 512/02.07.2026, având ca obiect aprobarea plafonului de cheltuieli aferent activității de colectare, transport, depozitare și neutralizare a animalelor moarte provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale, pentru anul 2026
Prin această Hotărâre, Guvernul aproba un plafon de 3,15 milioane lei pentru anul 2026 aferent schemei de ajutor de stat privind colectarea, transportul, depozitarea și neutralizarea animalelor moarte provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale.
Se asigura astfel continuitatea aplicării schemei de ajutor de stat instituită prin HG nr. 1218/2024 și aprobată de Comisia Europeană, precum și predictibilitatea cadrului de finanțare.
Măsura ar fi contribuit la prevenirea răspândirii bolilor la animale, mai ales ținând cont de evoluția agresivă a pestei porcine africane în România, la diminuarea costurilor cu combaterea și eradicarea acestora și la creșterea eficienței economice a exploatațiilor zootehnice.
De asemenea, aplicarea acesteia ar contribui la respectarea normelor de biosecuritate, la protecția mediului și la menținerea unui nivel ridicat al sănătății animalelor.