Ilie Bolojan, anunț privind pachetul de măsuri de reducere a deficitului! TVA crește la 21%, suprataxarea băncilor și a jocurilor de noroc, creșterea accizelor la tutun, alcool și combustibil: Suntem în fața unui pachet care propune o corectare a deficitului bugetar LIVE VIDEO

Premierul Ilie Bolojan va susţine miercuri, 2 iulie, o declaraţie de presă, de la ora 17.00, pentru prezentarea pachetului de măsuri de reducere a deficitului, după ce liderii coaliţiei au discutat mai multe ore astăzi, la Palatul Victoria.

Declaraţiile premierului Ilie Bolojan vin la finalul şedinţei coaliţiei de guvernare, în care s-au definitivat măsurile fiscale pe care Guvernul urmează să le ia, în perioada următoare. Conferinţa de presă va fi transmisă LIVE pe conturile de Facebook şi Youtube ale Guvernului şi pe canalul unic de distribuţie al Palatului Victoria.

Click to display the embedded YouTube video

UPDATE: Pensiile speciale și instituțiile autofinanțate, vizate și ele

Bolojan a mai anunțat că se va veni cu completări privind pensiile speciale, care sunt jalon în PNRR și reforma instituțiilor autofinanțate și a companiilor de stat.

„În etapa a doua, vom veni cu completări care țin de elemente importante legate de pensiile speciale, jalon PNRR, reforma instituțiilor autofinanțate – ASF, ANCOM, ANRE, reforma companiilor de stat – cheltuieli mai eficiente reducerea subvențiilor – reforma administrației publice locale, reanalizare unor sporuri aplicate în cascasdă. Avem ministere care au aplicat sporuri de 50% și care practic și-au dublat salariile”, a transmis Ilie Bolojan.

„Vom actualiza redevențele și vom valorifica mai bine activele statului. La acest pachet vom lucra în următoarele două săptămâni. Vom lua măsurile care sunt necesare pentru a răspunde de acestei urgente de a recâștiga încrederea piețelor”, a transmis Bolojan.

„Dacă la finalul anului 2026 se vor constata că direcția pe care mergem se încadrează în estimările asumate, vor putea fi reanalizate măsurile pentru a fi stabilite pe termen lung
Al doilea pachet îndeplinește jaloane pentru absorbția fondurilor europene și corectează greșeli administrative pentru a pune România din nou pe drumul cel bun și pentru a reda încrederea și speranța cetățenilor. Astăzi am numit o nouă conducere la ANAF, astfel încât să stabilim criterii de performnță, să combatem evaziunea fiscală”, a mai spus premierul României.

Ce măsuri propune Guvernul pentru reducerea deficitului

Care sunt măsurile fiscale propuse de Guvernul Bolojan:

•  Vom reașeza TVA la două cote: Azi avem trei cote, de 5, 11 și 19%. Propunem reașezarea la 11 % și 21%
•  La cota redusă rămâne medicamente, alimente, cărți, lemne de foc, energie termică, apa
• Și industria Horeca rămâne la acest nivel
• Se va face astfel încât în octombrie se va fa o analiză pentru a vedea dacă au crescut încasările. Dacă nu vor crește, și această industrie are șanse mare ca de la sfârșitul anului să intre la cota indicată
• Creșterea accizelor de bază de 10% pentru alcool, combustibil, țigări
• La motorină va funcționa o schemă de restituire parțială pentru companiile de transport
• Creșterea numărului contributori la CNAS: 6 milioane contributori la 16 milioane beneficiari
• Nu avem cum să asigurăm salarizare, investiții. Măsurile urmăresc creșterea numărului de contributori
• Aplicarea CASS la pensiile de peste 3000 de lei și eliminarea unor excepții pentru a crește numărul de contribuabili la peste 8 milioane
• Ca să fac un calcul simplu, la o pensie de 4000 de lei se va plăti 10% din diferența peste 300, deci 100 de lei
• Taxarea suplimentară a capitalului
• Vom adopta o măsură care va intra în vigoare de la 1 ianuarie de majorare a impozitului pe dividende la 16%
• Vom taxa suplimentar profiturile băncilor
• Băncile din România au unul dintre cele mai bune randamenturi ale capitalurilor
• Vom suprataxa toate câștigurile din jocurile de noroc
• În ce privește limitarea cheltuielilor, vom propune o măsură temporară: și anul viitor pensiile și salariile să rămână plafonate
• A fost o majorare foarte importantă anul trecut pe care nu o mai putem suporta ca indexare
• Cheltuielile din educație: vom propune creșterea normei didactice cu 2 ore în preuniversitar și universitar
• Aceasta nu afectează drepturi salariale, dar se va reașeza numărul de ore. Numărul de ore azi la plata cu ora care înseamnă peste 30.000 de ore didactice se va reduce la jumătate și statul va face niște economii care vor merge tot la educație
• Reforma burselor: Știu că nu e o chestiune populară dar trebuie să fim corecți
• În ultimii ani a fost o creștere care nu poate fi suportată, mai ales pentru elevi
• Acum trei ani aveam 188 de milioane de lei și anul trecut am ajuns la 4,7 miliarde lei, o creștere de zeci de ori
• Am ajuns ca printr-o aplicare neconformă să avem clase întregi cu burse de merit, dar care la bacalaureat iau note de 5 sau. 7 sau nu iau bacalaureatul
• Nu mai știm ce înseamnă meritul
• Vom rămâne cu cele două burse: bursele de merit, acordate în număr limitat, iar cele sociale vor fi acordate pentru sprijinirea copiilor din familiile defavorizate
• Miniștrii de linie vor detalia acest pachet în cursul zilei de mâine

UPDATE: Conferința de presă a început

„Suntem în fața unui pachet care propune o corectare a deficitului bugetar. Deficitul și absorbția fondurilor europene sunt cele două urgențe pe care le avem de gestionat. De ce este corectarea deficitului o urgență și prioritate națională? România a avut anul trecut cel mai mare deficit din țările UE și al doilea cel mai mare deficit din istorie.

În 2010 guvernul a fost nevoit să mărească TVA și să taie salariile din sectorul public cu 25%. Suntem într-o situație nu foarte diferită, dar suntem în ceasul al 10-lea, al 11-lea și nu trebuie să ajungem cu spatele la zid.

Din 100 de lei cât a încasat din taxe, România a cheltuit 132 de lei, 32 de lei în plus pe care evident i-am împrumutat. Dacă o familie cheltuiește cu 30% mai mult decât cât câștigă, cât ar putea rezista? Nu mai putem continua în felul acesta”, a spus Bolojan.

Bolojan a explicat că România a înregistrat, anul trecut, cel mai mare deficit din Uniunea Europeană și al doilea ca mărime din ultimii 30 de ani, situându-se imediat după nivelul-record din 2010.

„Cel mai mare a fost în 2010, puțin mai mare decât cel de anul trecut, și vă rog să vă aduceți aminte că guvernele de atunci au fost nevoite să crească TVA de la 19 la 24% și să taie salariile din sectorul public cu 25%”, a reamintit premierul.

„Dacă am mai lungi foarte mult aceste măsuri, ar fi câteva consecințe: intrarea în incapacitate de plată, creditorii noștri, cei care ne împrumută, nu ne-ar ai împrumuta și nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile și pensiile.

Nu am mai avea acces la fondurile europene, nu am mia putea continua jumătate din investițiile în curs. Am fi intra în categoria junk, ceea ce ar însemna că România nu mai este recomandată investițiilor. Am intra într-o recesiune brutală cu pierderi de locuri de muncă, șomaj puternic, un curs care s-ar deprecia masiv. Vă rog să vă gândiți ce a însemnat experiența Greciei: nici azi Grecia nu și-a revenit în totalitate.

România este azi într-o situație mai bună decât Grecia. Nu mai putem aștepta și propunem un pachet fiscal care urmărește să reducă acest deficit. De ce nu putem face această corecție doar pe cheltuieli? Ar fi bine dacă am putea face aceste corecții scăzând cheltuilile. Dar acest lucru este imposibil”, a mai explicat Ilie Bolojan.

„Avem venituri fiscale printre cele mai mici din țările UE din PIB din două motive: la aproape toate taxele suntem în jumătatea de jos a clasamentului și avem o evaziune fiscală importantă și o fraudare a fondurilor publice. În paralel cu combaterea evaziunii trebuie să luptăm și cu combaterea fraudării fondurilor publice.

Ajustarea va fi un mix de reduceri de cheltuieli și de creștere de venituri. Cheltuielile cu salariile sunt mai mari decât ne permitem, sunt mai mari cu 10% față de media cheltuielilor din UE
Numărul de angajați în sectorul public e mult prea mare față de numărul de contribuabili. Cota de impozitare din TVA e a treia cea mai mică din UE, suntem pe antepenultimul loc
Din punct de vedere al impozitării dividendelor, suntem tot pe antepenultimul loc”, spune Bolojan.

„Din punct de vedere al impozitării proprietăților, suntem la 0,5% din PIB, față de media UE de 1,85%. Această ajustare e un mix de creșteri de venituri, de reduceri de cheltuieli și de eșalonări și prioritizări de investiții, astfel încât în trei etape să venim cu trei pachete care până la finalul verii să completeze aceste măsuri pentru a răspunde unei urgențe, de a recâștiga încrederea în România nu doar din punct de vedere al cetățenilor, dar mai ales pentru a recâștiga încrederea piețelor”, arată premierul.

„Aceste măsuri țin în principal de venituri structurale, greu de schimbat pe termen lung, cheltuieli structurale și pe aceasta e concentrarea primului pachet. Al doilea pachet, care va fi adoptat la finalul lui iulie, se va concentra pe corectarea nedreptăților și îndeplinirea jaloanelor pentru a putea accesa fondurile europene”, arată Bolojan.

Pachetul, pus în transparență decizională joi

„Principalele propuneri pe care acest pachet, care va fi pus în transparență decizională mâine, le va cuprinde. Cel mai târziu marți, săptămâna viitoare, când avem consiliul Ecofin, să avem acest pachet adoptat, și ne propunem să-l punem în practică prin asumarea răspunderii, săptămâna viitoare”, a completat premierul.

Printre măsurile discutate se numără creșterea TVA la de la 19% la 21%, creșterea unor taxe și impozite pentru mediul de afaceri, reduceri de cheltuieli în mediul bugetar, stoparea unor cheltuieli considerate inutile.

Ilie Bolojan, anunț privind prezentarea pachetului de măsuri de reducere a deficitului!

Guvernul a discutat o variantă de ultim set de măsuri cu Comisia Europeană, care prevede creşteri de taxe în valoare de 10,6 miliarde de lei în acest an, cu aplicare de la 1 august, şi de 33,6 miliarde de lei anul următor (aplicare an întreg), la care se adaugă creşteri de taxe de 10,92 miliarde de lei de la 1 ianuarie, pentru un total în 2026 (majorări de taxe adoptate la 1 august 2025 şi cele de la 1 ianuarie 2026) de 44,55 miliarde lei (2,19% din PIB), conform documentului obţinut de Profit.ro şi datat 30 iunie.

Decizia Guvernului, așteptată de milioane de români

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public miercuri ar fi vorba de 23 de măsuri:

1. Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%.

2 Creșterea cotei reduse de TVA de la 9% la 11% (alimente, medicamente, apă, pesticide etc.)

Creșterea cotei de TVA de la 9% la 11% se aplică pentru: Livrarea de medicamente de uz uman și veterinar; Livrarea de bunuri precum alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman și animal; Livrarea apei pentru irigații în agricultură; Livrarea de îngrășăminte și pesticide chimice; Servicii de alimentare cu apă și de canalizare.

3 Creșterea cotei reduse de TVA de la 5% la 11% (cărți, cultură, energie, lemne de foc)

Creșterea cotei de TVA de la 5% la 11% se aplică pentru: Livrarea de energie termică în sezonul rece, pentru anumite categorii de consumatori; Livrarea de lemne de foc către persoane fizice și juridice, sub formă de trunchiuri, butuci, crengi, vreascuri sau forme similare; Servicii care permit accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice; Livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, în format fizic și/sau electronic, cu excepția celor care conțin în totalitate sau în principal conținut video sau muzical audio, sau a celor destinate exclusiv sau în principal publicității.

4 Creșterea cotelor reduse de TVA rămase la 21%

Creșterea cotei de TVA de la 9% la 21% se aplică pentru: Servicii de cazare în sectorul hotelier sau sectoare similare, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping; Servicii de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202; Livrarea de locuințe ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite; Livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență; Servicii care permit accesul la târguri; Servicii care permit accesul la evenimente sportive.

5 Creșterea accizelor (carburanți, alcool, tutun, zahăr etc.)

Creșterea accizelor specifice și ad valorem pentru produsele accizabile selectate, așa cum sunt definite în Titlul VIII – Accize din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Măsura se aplică următoarelor categorii: Produse energetice și electricitate; Alcool și băuturi alcoolice; Tutun prelucrat; Produse cu conținut ridicat de zahăr.

6 Contribuții de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 RON

Începând cu 1 august 2025, se va introduce o contribuție de asigurări de sănătate (CASS) pentru toate categoriile de pensionari, aplicabilă doar părții din pensie care depășește 3.000 RON pe lună.

7 Impozit suplimentar pe sectorul bancar

Modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, prin majorarea cotei impozitului suplimentar pe sectorul bancar de la 2% la 4% din cifra de afaceri.

8 Impozit suplimentar pe jocurile de noroc

Începând cu 2025, se propun măsuri fiscale pentru operatorii de jocuri de noroc, inclusiv majorarea taxei de autorizare pentru jocurile de noroc online (de la 21% la 25%), pentru aparatele de tip „slot machine” (de la 5.300 EUR la 5.800 EUR/an), a taxei pe viciu pentru sloturi (de la 500 EUR la 1.000 EUR), a taxei de autorizare pentru pariuri în cotă fixă (de la 21% la 23%) și a cotei pentru aparatele VLT operate de Loteria Națională (de la 4,5% la 12%).

9 Reducerea sporurilor (ex. condiții vătămătoare, fonduri UE, stimulente)

Reducerea plafonului sporului pentru condiții periculoase de la 1.500 RON la 300 RON/lună, începând cu a doua jumătate a anului 2025. Reducerea sporului pentru fonduri europene de la 50% la 35% din salariul de bază și plafonarea altor stimulente la maximum 30% din salariul de bază.

10 Măsuri în educație (burse, consolidare elevi, normă didactică mărită)

Începând cu anul școlar 2025-2026, se vor implementa următoarele măsuri: ajustarea normei didactice printr-o creștere medie de 10%; restructurarea programului de burse pentru studenți, revenind la criteriile și nivelurile din anul școlar 2022-2023 (cu excepția burselor sociale); creșterea numărului mediu de elevi pe clasă.

11 Măsuri CNAS (co-asigurați, concedii medicale)

Se propune introducerea contribuției obligatorii de asigurări de sănătate pentru persoanele co-asigurate și ajustarea procentelor de compensare pentru concediile medicale în funcție de durata acestora (55% pentru până la 7 zile, 65% pentru 8-14 zile, 75% pentru peste 15 zile).

12 Măsuri de eficientizare pentru autoritățile publice locale

Se propun reforme structurale pentru autoritățile publice locale, inclusiv: reducerea normativelor de personal în funcție de populație, actualizarea formulei de egalizare bugetară pentru a încuraja colectarea veniturilor proprii, introducerea de condiționalități bazate pe performanță (ex. legarea transferurilor de rata de colectare a taxelor locale și cofinanțarea obligatorie a investițiilor naționale).

13 Reforma companiilor de stat (subvenții, contracte comerciale)

Măsurile includ: reducerea treptată a subvențiilor bugetare, în special pentru companiile cu pierderi; reducerea cheltuielilor operaționale ineficiente prin restructurarea activităților neprofitabile; continuarea profesionalizării guvernanței corporative; transparență sporită a operațiunilor comerciale și maximizarea profiturilor și a dividendelor plătite la bugetul de stat.

14 Reforma instituțiilor publice autofinanțate

Se propun măsuri pentru a spori disciplina fiscală, inclusiv: o supraveghere bugetară mai strictă; raționalizarea și reducerea cheltuielilor operaționale curente; reorganizarea și regionalizarea structurilor teritoriale; reducerea personalului TESA și externalizarea funcțiilor de suport; restricții privind creșterile salariale în instituțiile cu niveluri salariale nejustificat de mari.

15 Reducerea investițiilor publice (transfer împrumut PNRR către grant, dezafectări împrumuturi PNRR, prioritizare programe naționale)

Se propun măsuri precum: transferul proiectelor de investiții eligibile din PNRR de la componenta de împrumut la cea de grant; finalizarea revizuirii componentei de împrumut a PNRR; restructurarea programelor naționale de investiții; introducerea cofinanțării obligatorii de către autoritățile publice locale; și actualizarea cadrului legal pentru evaluarea și selecția investițiilor.

16 Impozit pe dividende (16%)

Cota de impozitare a veniturilor din dividende va fi majorată de la nivelul actual de 10% la 16%. Noua cotă se aplică tuturor plătitorilor de dividende, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, rezidente sau nerezidente.

17 Impozit pe proprietate bazat pe valoarea de piață

Începând cu 2026, impozitarea proprietăților pentru persoanele fizice se va baza pe valoarea de piață a activelor imobiliare. Se preconizează că reforma va duce la o dublare a veniturilor din impozitul pe proprietate de la persoane fizice.

18 Impozitare de mediu – reformă PNRR

Guvernul va implementa o reformă a fiscalității verzi în sectorul transporturilor. Măsura cheie constă în introducerea TollRo, un nou sistem electronic de taxare care va înlocui actuala rovinietă pentru vehiculele de transport marfă cu o masă maximă autorizată de peste 3,5 tone.

19 Creșterea rovinietei la 50 EUR de la 28 EUR

România va majora taxa anuală pentru vigneta (rovinieta) pentru autoturisme de la nivelul actual de 28 €/an la 50 €/an.

20 Redevențe și monetizarea activelor statului

Redevențele vor fi revizuite și actualizate, în special la expirarea contractelor actuale, pe baza indicelui de inflație. În plus, se vor implementa măsuri pentru a spori valoarea activelor deținute de stat.

21 Înghețarea salariilor publice și a prestațiilor sociale

Se va aplica o înghețare generală a salariilor în întregul sector al administrației publice. Simultan, se va aplica o înghețare a tuturor drepturilor de asistență socială, inclusiv a tuturor categoriilor de pensii publice (atât contributive, cât și necontributive), indemnizații și alte beneficii sociale, care vor rămâne la nivelurile de plată din anul 2025.

22. Reforma administrației centrale (reorganizarea ministerelor și a serviciilor deconcentrate)

Se inițiază procesul de reorganizare a ministerelor, a instituțiilor subordonate și a structurilor descentralizate. Reorganizarea va include consolidarea entităților cu responsabilități similare, regionalizarea funcțiilor administrative și reducerea numărului de organisme descentralizate.

23 Reducerea pragului pentru voucherele de vacanță

Se propune o restructurare a politicii privind voucherele de vacanță, acestea urmând a fi acordate exclusiv angajaților din sectorul public cu venituri lunare brute de până la 6.000 RON. Utilizarea voucherelor va fi restricționată la perioada de extrasezon (în afara intervalului iunie-august).