Lista măsurilor care urmează să fie aprobate de Guvern! UPDATE: Bolojan amână anunțarea măsurilor fiscale de austeritate. PSD nu este acord cu majorarea TVA pentru alimente și medicamente (Surse)
Guvernul Ilie Bolojan pregătește miercuri sau joi o serie de măsuri scandaloase de austeritate prin care să reducă deficitul bugetar record în condițiile în care potrivit ultimelor informații pe surse Comisia Europeană cere măsuri și mai dure decât pachetul fiscal propus în prezent. Astfel, România este nevoie să treacă prin schimbări dure care să stabilizeze economia motiv pentru care prețurile vor crește, pensiile peste 3.000 de lei vor scădea, iar salariile bugetarilor vor îngheța.
Astfel, TVA urmează să crească la 21%, iar cel la alimente la 11%. Pensiile peste 3.000 de lei scad, cresc impozitele locale și prețul la combustibil.
UPDATE: Bolojan amână anunțarea măsurilor fiscale de austeritate. PSD nu este acord cu majorarea TVA pentru alimente și medicamente
Potrivit unor surse guvernamentale citate de Antena 3 CNN, anunțul majorării de taxe și impozite este amânat pentru ziua de joi.
Miercuri, încă de dimineață, premierul Ilie Bolojan a purtat discuții cu ministrul Finanțelor, dar și cu alți membri ai Executivului. Tot miercuri, era planificată și o ședință de Coaliție.
Surse politice spun că nu există un consens încă pe pachetul de măsuri discutat cu Comisia. PSD se opune majorării TVA pentru alimente și medicamente de la 9% la 11%. Social democrații nu sunt de acord nici cu un prag mai mic pentru taxarea cu CASS a pensiilor.
Încă de dimineață premierul Ilie Bolojan și-a băgat în ședință miniștrii din Cabinet. Acesta a purtat discuții la Guvern cu ministrul Finanțelor Aelxandru Nazare cu fostul ministru, actual vicepremier, Tanczos Barna, dar și cu restul vicepremierilor, precum și cu ministrul Fondurilor Europene Dragoș Pîslaru.
Aceștia fac simulari pe măsurile fiscale de austeritate.
Document discutat cu Comisia Europeană
Potrivit informațiilor Antena 3 CNN există un document care a fost discutat cu Comisia Europeană și care prevede măsuri mult mai dure decât cele anunțate anterior. Printre acestea se numără inclusiv majorarea TVA la 21%, o măsură cu care nu a fost de acord președintele Nicușor Dan, după ce în camapnie a promis că taxa nu va crește.
Înainte de desemnarea lui Ilie Bolojan, cei doi ajunseseră la un acord ca TVA să rămână 19% cel puțin până în octombrie când urma să fie făcută o analiză. Potrivit documentului discutat cu Comisia, TVA ar putea crește la 21% încă de la 1 august. De asemenea, ar urma să crească și TVA redus pentru alimente și medicamente de la 9% la 11%, deși PSD susținea anterior că taxa va rămâne 9%.
Este și motivul pentru care social democrații nu ar fi de acord cu această măsură. O altă măsură cuprinsă în pachet prevede introducerea CASS pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, deși anterior decizia agreată de liderii politici era de introducere a taxei pentru pensiile mai mari de 4.000 de lei.
UPDATE: Câți bani va aduce la bugetul de stat fiecare măsură
Măsuri care se aplică de la 1 august.
Creşterile de taxe şi reducerile de cheltuieli au impact de 23,36 miliarde lei (1,23% din PIB) în acest an şi de 44,48 miliarde lei (2,19% din PIB) de anul următor
Creşteri de taxe de la 1 august – ar aduce 1,6 miliarde lei (0,56% din PIB) în 2025 şi 33,63 miliarde lei (1,65% din PIB) în 2026
Măsuri vizând TVA – Guvernul ar putea colecta 6,86 miliarde lei în 2025 şi 22,17 miliarde lei în 2026 din creşterea cotelor de TVA.
Creşterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% – ar trebui să aducă 3,63 miliarde lei în 2025 (0,24% din PIB) şi 11,7 miliarde de lei (0,57% din PIB) în 2026
Creşterea cotei reduse de TVA de la 9% la 11% (alimente, medicamente, apă, pesticide etc.) – ar aduce 801,4 milioane de lei (0,05% din PIB) anul acesta şi 2,6 miliarde lei (0,13% din PIB) în 2026
Creşterea cotei de TVA de la 9% la 11% se aplică pentru: Livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar; Livrarea de bunuri precum alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman şi animal; Livrarea apei pentru irigaţii în agricultură; Livrarea de îngrăşăminte şi pesticide chimice; Servicii de alimentare cu apă şi de canalizare.
Creşterea cotei reduse de TVA de la 5% la 11% (cărţi, cultură, energie, lemne de foc) – 139 milioane lei (0,01% PIB) în 2025 şi 450,54 milioane lei (0,02% PIB) în 2026.
Creşterea accizelor (carburanţi, alcool, tutun, zahăr etc.) – aduce 1,54 miliarde lei (0,08% din PIB) în 2024 şi 5 miliarde de lei (0,25% din PIB) în 2026.
Contribuţii de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 RON – 1,38 miliarde lei (0,07% din PIB) în 2025 şi 4,13 miliarde lei (0,2% din PIB) în 2026.
Impozit suplimentar pe sectorul bancar – aduce 334,8 milioane lei (0,02% din PIB) în 2025 şi 1,34 miliarde lei (0,07% din PIB) în 2026.
Impozit suplimentar pe jocurile de noroc – aduce 500 milioane lei (0,03% din PIB) în 2025 şi 1 miliard lei (0,05% din PIB) în 2026
Începând cu 2025, se propun măsuri fiscale pentru operatorii de jocuri de noroc, inclusiv majorarea taxei de autorizare pentru jocurile de noroc online (de la 21% la 25%), pentru aparatele de tip „slot machine” (de la 5.300 EUR la 5.800 EUR/an), a taxei pe viciu pentru sloturi (de la 500 EUR la 1.000 EUR), a taxei de autorizare pentru pariuri în cotă fixă (de la 21% la 23%) şi a cotei pentru aparatele VLT operate de Loteria Naţională (de la 4,5% la 12%).
Cheltuieli care se taie din august
Aduc economii de 12,75 miliarde lei (0,67% din PIB) în 2025 şi de 10,84 (0,53% din PIB) în 2026
Reducerea sporurilor (ex. condiţii vătămătoare, fonduri UE, stimulente) – aduce 600 milioane lei (0,03% din PIB) în 2025 şi 1,44 miliarde lei (0,07% din PIB) în 2026
Reducerea plafonului sporului pentru condiţii periculoase de la 1.500 RON la 300 RON/lună, începând cu a doua jumătate a anului 2025.
Reducerea sporului pentru fonduri europene de la 50% la 35% din salariul de bază şi plafonarea altor stimulente la maximum 30% din salariul de bază.
Măsuri în educaţie (burse, consolidare elevi, normă didactică mărită) – economie de 450 milioane lei (0,02% din PIB) pentru 2025 şi de 4,3 miliarde lei (0,21% din PIB) din 2026 Începând cu anul şcolar 2025-2026, se vor implementa următoarele măsuri: ajustarea normei didactice printr-o creştere medie de 10%; restructurarea programului de burse pentru studenţi, revenind la criteriile şi nivelurile din anul şcolar 2022-2023 (cu excepţia burselor sociale); creşterea numărului mediu de elevi pe clasă.
Măsuri CNAS (co-asiguraţi, concedii medicale) – aduce 800 de milioane de lei (0,04% din PIB) în 2025 şi 1,35 miliarde lei (0,07% din PIB) pentru 2026
Se propune introducerea contribuţiei obligatorii de asigurări de sănătate pentru persoanele co-asigurate şi ajustarea procentelor de compensare pentru concediile medicale în funcţie de durata acestora (55% pentru până la 7 zile, 65% pentru 8-14 zile, 75% pentru peste 15 zile).
Măsuri de eficientizare pentru autorităţile publice locale – aduce economie de 600 milioane lei (0,03% din PIB) în 2025 şi de 750 milioane lei (0,04% din PIB) în 2026 Se propun reforme structurale pentru autorităţile publice locale, inclusiv: reducerea normativelor de personal în funcţie de populaţie, actualizarea formulei de egalizare bugetară pentru a încuraja colectarea veniturilor proprii, introducerea de condiţionalităţi bazate pe performanţă (ex. legarea transferurilor de rata de colectare a taxelor locale şi cofinanţarea obligatorie a investiţiilor naţionale). Reforma companiilor de stat (subvenţii, contracte comerciale) – economie de 150 milioane lei (0,1% din PIB) pentru acest an şi de 250 milioane lei (0,01% din PIB) pentru 2026.
Reforma instituţiilor publice autofinanţate – economie de 150 milioane lei (0,01% din PIB) în 2025 şi 250 milioane lei (0,01% din PIB) în 2026.
Reducerea investiţiilor publice (transfer împrumut PNRR către grant, dezafectări împrumuturi PNRR, prioritizare programe naţionale) – economie de 10 miliarde de lei (0,53% din PIB) în acest an şi de 2,5 miliarde lei (0,12% din PIB) în 2026.
Total măsuri de la 1 ianuarie, creşteri de taxe şi reduceri de cheltuieli – 31,81 miliarde lei (1,56% din PIB)
– Creşteri de taxe aplicate de la 1 ianuarie 2026 – 10,92 miliarde lei (0,54% din PIB)
– Impozit pe dividende (16%) – 3,64 miliarde lei (0,18% din PIB)
– Impozit pe proprietate bazat pe valoarea de piaţă – 2,63 miliarde lei (0,13% din PIB) .
– Impozitare de mediu – reformă PNRR – 3,5 miliarde lei (0,17% din PIB) Guvernul va implementa o reformă a fiscalităţii verzi în sectorul transporturilor. Măsura cheie constă în introducerea TollRo, un nou sistem electronic de taxare care va înlocui actuala rovinietă pentru vehiculele de transport marfă cu o masă maximă autorizată de peste 3,5 tone.
– Creşterea rovinietei la 50 de euro de la 28 de euro – 1 miliard lei (0,05% din PIB).C
– Redevenţe şi monetizarea activelor statului – 150 milioane lei (0,01% din PIB)
Tăieri de cheltuieli de la 1 ianuarie 2026 – 20,89 miliarde lei (1,03% din PIB)
– Îngheţarea salariilor publice şi a prestaţiilor sociale – 17,89 miliarde lei (0,88% din PIB)
– Reforma administraţiei centrale (reorganizarea ministerelor şi a serviciilor deconcentrate) – 2,5 miliarde lei (0,12% din PIB)
– Reducerea pragului pentru voucherele de vacanţă – 500 milioane lei (0,02% din PIB)
Știre inițială
Lista măsurilor care urmează să fie anunțate de guvernul Ilie Bolojan! Alertă în coaliție dup ce CE cere măsuri mai dure: Pachetul fiscal nu este suficient (Surse)
Premierul Ilie Bolojan urmează să anunțe pachetul fiscal al măsurilor de austeritate, după ce liderii Coaliției au discutat, luni, despre ce reduceri de cheltuieli trebuie făcute pentru oprirea creșterii deficitului bugetar.
Guvernul Ilie Bolojan are mai multe scenarii de austeritate, însă urmează ca miercuri sau joi să fie luată o decizie politică în legătură cu pachetul de măsuri fiscale de austeritate.
„Urmează măsurile fiscale. Mâine sau poimâine se termină negocierile cu investitorii și atunci vom ieși cu pachetul fiscal. Și acum se discută cu ei, la finanțatori mă refer, adică la Comisie și agențiile de rating”, a declarat marți vicepremierul Dragoș Anastasiu.
Comisia Europeană cere măsuri și mai dure în România: Pachetul fiscal nu este suficient
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a fost la Bruxelles, iar de acolo s-a întors cu vești proaste. Pachetul fiscal pregătit de România nu este suficient.
Astfel, Comisia Europeană ne solicită să facem reorganizare în administrație și majorări de taxe încă de la 1 august. Se pare că oficialii europeni și-au pierdut încrederea în guvernanții din România și se tem că își vor încălca promisiunile dacă le vor permite să nu ia măsurile extrem de dure acum. Liderii coaliției de guvernare s-ar fi adunat deja la Guvern pentru a discuta pe 2 planuri: Ordonanța ”austerității” și măsurile de reducere a personalului din administrație.
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a fost la Bruxelles, iar după discuțiile cu cei de la Comisia Europeană a înțeles că pachetul de măsuri fiscale și promisiunea de a reduce personalul din administrație nu sunt suficiente. Comisia Europeană solicită României măsuri și mai dure, aplicabile imediat.
Premierul Ilie Bolojan le-a cerut miniștrilor să facă o reducere medie de personal de 25-30%, iar situația este una extrem, extrem de complicată. Reduceri masive se vor realiza și la Secretariatul General al Guvernului, dar și în alte instituții aflate direct în subordinea primului ministru.
Set de 23 de măsuri din OUG-ul ‘austerității’: Îngheață pensiile și salariile, crește TVA, CASS pentru pensii
Liderii coaliției de guvernare se vor întâlni, miercuri, într-o ședință în care vor discuta măsurile din OUG-ul ”austerității”. Știripesurse.ro a prezentat draftul acestei OUG și pachetul de 23 de măsuri care ar putea fi anunțate în următoarele ore.
Conform acestui draft, vor îngheța pensiile, salariile și drepturile sociale, va crește cota generală de TVA de la 19% la 21%, se impune plata CASS la pensiile de peste 3000 de lei. De asemenea, va crește acciza la alcool, combustibil, tutun, va crește prețul rovinietei, dar va crește și impozitul pe profiturile băncilor de la 2% la 4%.
Vă prezentăm pachetul de 23 de măsuri, aflat în discuție la Guvern (*Acesta este un draft și în funcție de negocierile politice mai pot surveni modificări)
1. Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%.
2 Creșterea cotei reduse de TVA de la 9% la 11% (alimente, medicamente, apă, pesticide etc.)
Creșterea cotei de TVA de la 9% la 11% se aplică pentru: Livrarea de medicamente de uz uman și veterinar; Livrarea de bunuri precum alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman și animal; Livrarea apei pentru irigații în agricultură; Livrarea de îngrășăminte și pesticide chimice; Servicii de alimentare cu apă și de canalizare.
3 Creșterea cotei reduse de TVA de la 5% la 11% (cărți, cultură, energie, lemne de foc)
Creșterea cotei de TVA de la 5% la 11% se aplică pentru: Livrarea de energie termică în sezonul rece, pentru anumite categorii de consumatori; Livrarea de lemne de foc către persoane fizice și juridice, sub formă de trunchiuri, butuci, crengi, vreascuri sau forme similare; Servicii care permit accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice; Livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, în format fizic și/sau electronic, cu excepția celor care conțin în totalitate sau în principal conținut video sau muzical audio, sau a celor destinate exclusiv sau în principal publicității.
4 Creșterea cotelor reduse de TVA rămase la 21%
Creșterea cotei de TVA de la 9% la 21% se aplică pentru: Servicii de cazare în sectorul hotelier sau sectoare similare, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping; Servicii de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202; Livrarea de locuințe ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite; Livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență; Servicii care permit accesul la târguri; Servicii care permit accesul la evenimente sportive.
5 Creșterea accizelor (carburanți, alcool, tutun, zahăr etc.)
Creșterea accizelor specifice și ad valorem pentru produsele accizabile selectate, așa cum sunt definite în Titlul VIII – Accize din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Măsura se aplică următoarelor categorii: Produse energetice și electricitate; Alcool și băuturi alcoolice; Tutun prelucrat; Produse cu conținut ridicat de zahăr.
6 Contribuții de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 RON
Începând cu 1 august 2025, se va introduce o contribuție de asigurări de sănătate (CASS) pentru toate categoriile de pensionari, aplicabilă doar părții din pensie care depășește 3.000 RON pe lună.
7 Impozit suplimentar pe sectorul bancar
Modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, prin majorarea cotei impozitului suplimentar pe sectorul bancar de la 2% la 4% din cifra de afaceri.
8 Impozit suplimentar pe jocurile de noroc
Începând cu 2025, se propun măsuri fiscale pentru operatorii de jocuri de noroc, inclusiv majorarea taxei de autorizare pentru jocurile de noroc online (de la 21% la 25%), pentru aparatele de tip „slot machine” (de la 5.300 EUR la 5.800 EUR/an), a taxei pe viciu pentru sloturi (de la 500 EUR la 1.000 EUR), a taxei de autorizare pentru pariuri în cotă fixă (de la 21% la 23%) și a cotei pentru aparatele VLT operate de Loteria Națională (de la 4,5% la 12%).
9 Reducerea sporurilor (ex. condiții vătămătoare, fonduri UE, stimulente)
Reducerea plafonului sporului pentru condiții periculoase de la 1.500 RON la 300 RON/lună, începând cu a doua jumătate a anului 2025. Reducerea sporului pentru fonduri europene de la 50% la 35% din salariul de bază și plafonarea altor stimulente la maximum 30% din salariul de bază.
10 Măsuri în educație (burse, consolidare elevi, normă didactică mărită)
Începând cu anul școlar 2025-2026, se vor implementa următoarele măsuri: ajustarea normei didactice printr-o creștere medie de 10%; restructurarea programului de burse pentru studenți, revenind la criteriile și nivelurile din anul școlar 2022-2023 (cu excepția burselor sociale); creșterea numărului mediu de elevi pe clasă.
11 Măsuri CNAS (co-asigurați, concedii medicale)
Se propune introducerea contribuției obligatorii de asigurări de sănătate pentru persoanele co-asigurate și ajustarea procentelor de compensare pentru concediile medicale în funcție de durata acestora (55% pentru până la 7 zile, 65% pentru 8-14 zile, 75% pentru peste 15 zile).
12 Măsuri de eficientizare pentru autoritățile publice locale
Se propun reforme structurale pentru autoritățile publice locale, inclusiv: reducerea normativelor de personal în funcție de populație, actualizarea formulei de egalizare bugetară pentru a încuraja colectarea veniturilor proprii, introducerea de condiționalități bazate pe performanță (ex. legarea transferurilor de rata de colectare a taxelor locale și cofinanțarea obligatorie a investițiilor naționale).
13 Reforma companiilor de stat (subvenții, contracte comerciale)
Măsurile includ: reducerea treptată a subvențiilor bugetare, în special pentru companiile cu pierderi; reducerea cheltuielilor operaționale ineficiente prin restructurarea activităților neprofitabile; continuarea profesionalizării guvernanței corporative; transparență sporită a operațiunilor comerciale și maximizarea profiturilor și a dividendelor plătite la bugetul de stat.
14 Reforma instituțiilor publice autofinanțate
Se propun măsuri pentru a spori disciplina fiscală, inclusiv: o supraveghere bugetară mai strictă; raționalizarea și reducerea cheltuielilor operaționale curente; reorganizarea și regionalizarea structurilor teritoriale; reducerea personalului TESA și externalizarea funcțiilor de suport; restricții privind creșterile salariale în instituțiile cu niveluri salariale nejustificat de mari.
15 Reducerea investițiilor publice (transfer împrumut PNRR către grant, dezafectări împrumuturi PNRR, prioritizare programe naționale)
Se propun măsuri precum: transferul proiectelor de investiții eligibile din PNRR de la componenta de împrumut la cea de grant; finalizarea revizuirii componentei de împrumut a PNRR; restructurarea programelor naționale de investiții; introducerea cofinanțării obligatorii de către autoritățile publice locale; și actualizarea cadrului legal pentru evaluarea și selecția investițiilor.
16 Impozit pe dividende (16%)
Cota de impozitare a veniturilor din dividende va fi majorată de la nivelul actual de 10% la 16%. Noua cotă se aplică tuturor plătitorilor de dividende, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, rezidente sau nerezidente.
17 Impozit pe proprietate bazat pe valoarea de piață
Începând cu 2026, impozitarea proprietăților pentru persoanele fizice se va baza pe valoarea de piață a activelor imobiliare. Se preconizează că reforma va duce la o dublare a veniturilor din impozitul pe proprietate de la persoane fizice.
18 Impozitare de mediu – reformă PNRR
Guvernul va implementa o reformă a fiscalității verzi în sectorul transporturilor. Măsura cheie constă în introducerea TollRo, un nou sistem electronic de taxare care va înlocui actuala rovinietă pentru vehiculele de transport marfă cu o masă maximă autorizată de peste 3,5 tone.
19 Creșterea rovinietei la 50 EUR de la 28 EUR
România va majora taxa anuală pentru vigneta (rovinieta) pentru autoturisme de la nivelul actual de 28 €/an la 50 €/an.
20 Redevențe și monetizarea activelor statului
Redevențele vor fi revizuite și actualizate, în special la expirarea contractelor actuale, pe baza indicelui de inflație. În plus, se vor implementa măsuri pentru a spori valoarea activelor deținute de stat.
21 Înghețarea salariilor publice și a prestațiilor sociale
Se va aplica o înghețare generală a salariilor în întregul sector al administrației publice. Simultan, se va aplica o înghețare a tuturor drepturilor de asistență socială, inclusiv a tuturor categoriilor de pensii publice (atât contributive, cât și necontributive), indemnizații și alte beneficii sociale, care vor rămâne la nivelurile de plată din anul 2025.
22. Reforma administrației centrale (reorganizarea ministerelor și a serviciilor deconcentrate)
Se inițiază procesul de reorganizare a ministerelor, a instituțiilor subordonate și a structurilor descentralizate. Reorganizarea va include consolidarea entităților cu responsabilități similare, regionalizarea funcțiilor administrative și reducerea numărului de organisme descentralizate.
23 Reducerea pragului pentru voucherele de vacanță
Se propune o restructurare a politicii privind voucherele de vacanță, acestea urmând a fi acordate exclusiv angajaților din sectorul public cu venituri lunare brute de până la 6.000 RON. Utilizarea voucherelor va fi restricționată la perioada de extrasezon (în afara intervalului iunie-august).
Avertismentul premierului Dragoș Anastasiu
Dragoș Anastasiu, vicepremier în Guvernul Ilie Bolojan, susține că miercuri sau joi va fi asumat pachetul de măsuri fiscale, numit de el „un pachet mai larg, o ordonanță trenuleț”.
„Urmează măsurile fiscale. Mâine sau poimâine se termină negocierile cu investitorii și atunci vom ieși cu pachetul fiscal. Și acum se discută cu ei, la finanțatori mă refer, adică la Comisie și agențiile de rating. Așteptăm mâine pachetul fiscal, un pachet mai larg, o ordonanță trenuleț. Cred că mâine va fi decizia finală și veți vedea atunci cu ce ieșim! Din păcate, cu puțin timp de consultare, pentru că avem puțin timp. Pe 7 iulie trebuie să avem un pachet trecut prin legiferare. Noi, dacă nu avem acest pachet trecut într-o formă sau alta, vine vara, ne ducem în septembrie–octombrie, iar în această perioadă agențiile de rating vin în România și nu scapăm de cel mai crunt scenariu: scăderea ratingului”, a spus Dragoş Anastastiu, la Digi 24.
Practic, vor fi economisiți 30 de miliarde de lei pentru a evita scăderea ratingului suveran de țară, care poate face extrem de dificilă contractarea de împrumuturi la dobânzi bune.
„Ca să nu intrăm în junk până la finalul anului, trebuie să economisim 30 de miliarde lei. 10 miliarde economisim din regândirea și prioritizarea investițiilor de care statul are nevoie, dar unde nu e neapărat nevoie, poate un stadion, o pistă, reducem acest pachet. 10 miliarde din ajustarea taxelor, exemplu CASS pe pensii, și 10 miliarde din reducerea cheltuielilor.
Noi nu o să ajungem în junk. Ăsta este obiectivul guvernului. Stăm în fața românilor și le spunem: știm că e complicat pentru o ființă umană să dea sau să i se ia ceva. Fie că vorbim de elevi, studenți, sindicaliști. Nu e că nu ne dăm seama cât de complicat este pentru fiecare să intrăm în acest dialog de reduceri. Niciun politician nu își dorește să intre într-un mandat cu tăieri”, a adăugat vicepremierul.
