Ilie Bolojan anunță reforma companiilor de stat. Toate cheltuielile la vedere și plafonarea câștigurilor. Adevărata situație a companiilor de stat
Premierul Ilie Bolojan anunță reforma companiilor de stat pe care Guvernul o începe pentru societăți fără pierderi și cu viitoare profituri. În plus, indicatorii de performanță trebuie modificați.
Ilie Bolojan anunță reforma companiilor de stat
Alături de vicepremierul Dragoş Anastasiu, premierul prezintă marţi, de la ora 18:00, măsurile privind reforma companiilor de stat, conform Guvernului.
Ilie Bolojan a precizat că al doilea pachet de măsuri fiscale urmăreşte reforma societăţilor la care acţionar este statul român. Acestea trebuie să-şi reducă pierderile, să-şi modifice indicatorii de performanţă şi să obţină profituri.
Potrivit prim-ministrului, „se va modifica legislaţia, astfel încît consiliile de administrație să aibă mai puţini membri, iar indemnizaţiile acestora să fie plafonate”.
Al doilea pachet de reforme urmează să fie finalizat la sfârșitul lunii iulie și vizează administrația locală, companiile de stat, sistemul de pensii și sectorul sanitar.
Printre direcțiile anunțate se numără reducerea personalului din primării, limitarea sporurilor din spitale, impozit nou pentru vehicule poluante și reguli mai stricte pentru pensiile speciale. Guvernul promite disciplină fiscală și mai puțină risipă bugetară.
Premierul cere transparență totală privind câștigurile și performanța
„Aceste măsuri vizează câteva aspecte importante care țin de buna administrare.” a susținut Bolojan.
„În primul rând, asigurarea transparenței în gestionarea companiilor de stat. Toate ministerele vor publica date despre cine administrează aceste companii, ce câștiguri au.
Acest lucru nu cred că este o rușine pentru cei care le conduc, ca datele să fie publice. E un lucru de normalitate.” a mai spus premierul
Plafonarea câștigurilor și indicatori de performanță
Potrivit prim-ministrului, „se va modifica legislaţia, astfel încât consiliile de administrație să aibă mai puţini membri, iar indemnizaţiile acestora să fie plafonate”.
„Al doilea element ține de partea de management a companiilor. Lucru care va fi rezolvat prin modificări de legislație, atât în ceea ce privește numărul de membri, cât și plafonarea unor câștiguri.
Avem o situație în care abuzând de prevederi legale de la valori rezonabile de câștiguri s-a ajuns într-o perioadă scurtă la limitele maxime, ceea ce a creat o nemulțumire în opinia publică.
Indicatorii de perfoermanță vor fi revizuiți de fiecare minister, pentru a se verifica dacă sunt relevanți sau superficiali. Cu siguranță în multe locuri acești indicatori nu sunt relevanți.
Noii indicatori fie vor fi acceptați de conducătorii acestor companii – ceea ce înseamnă că sunt oameni de bună credință. În condițiile în care nu vor accepta acești indicatori înseamnă că sunt niște probleme legate de profesionalismul lor. Vom uza de toate prevederile legale pentru ca cei care nu acceptă să plece.
AMEPIP trebuie întărit, astfel încât la finalul verii să avem o agenție funcțională, pentru că buna administrare a companiilor din România este o necesitate.
Ce înseamnă întreprinderi publice în România
Avem 1.326 de întreprinderi publice la AMEPIP, 1.182 la nivel local și 144 la nivel central.
Avem 842 de SRL-uri.
Dacă începem să triem și punem deoparte toate companiile centrale și companiile locale care au impact, avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor.
Din 256.000 de anagjați, 173.000 sunt în aceste 315.
Veniturile totale ale tuturor companiilor sunt de 127 de miliarde. Top 315 au 13,6 miliarde, adică 96% din venituri. Subvenții: total 14 miliarde, iar aceste companii 13,6%. Profiturile: 15 miliarde, dar scădem subvențiile.
Pierderi: 266 de întreprinderi generează pierderi după ce primesc subvenție.
Ce se întâmplă cu cele 1.182 de companii locale?
În jur de 300 nu au depus date financiare, deci nu știm despre ele nimic. În jur de 250 de companii au venituri 0.
Astea sunt în total 550. În jur de 230 au pierdere și în jur de 600 au pănă la 10 angajați. Avem zone de activitate: apă canal (326), jumătate pe profit, jumătate fie nu știm de ele, fie au pierderi. 146 de companii de salubritate. 61 de companii de transport.
Măsuri propuse
În acest moment sunt propuneri: reducerea nr. de membri din CA-uri și din Consiliile de Supraveghere.
La regiile autonome maxim 3 membri (din maxim 5), companiile mari (de la 5-7 la 3-5). Reducerea renumerațiilor membrilor din CA-uri, o altă măsură, dar și a directorilor generali.
Plafonarea beneficiilor: au existat și există alte beneficii, și nu ne referim la mașină, laptop, telefon, ne referim la plata de cazare, sume oferite pentru plata electricității le plafonăm la maxim 10% din renumerația totală fixă.
Pentru funcționarii publici propunem să nu poată facă parte dintr-un singur CA. Acum erau două. Avem termen de perscripție pentru AMEPIP le pune și anume de la 6 luni la un an. Mărim termenul de prescripție, adică nu se mai șterg greșelile atât de repede.
Accelerarea reformei companiilor de stat. Acum avem termene destul de largi. Noi propunem acum 3 luni pentru analiză și 3 luni după aceea să înceapă demersurile pentru eficientizare.
Accent pe servicii
În ceea ce privește AMEPIP: în momentul de față avem împărțite companiile în local și central. Dar există focus special pe cele centrale. Noi propunem să ne uităm mai degrabă la companiile de impact și cele cu mai puțin impact. Propuenerea pe care o vom face este ca AMEPIP să se concentreze pe cele 315 companii care au cele mai mari cifre de afaceri.
Compoziția indicatorilor de performanță. Vrem să punem accent pe calitatea serviciilor și să spunem că 20% ar trebui să fie ponderea pentru satisfacția clientului. Propunem criterii mai stricte pentru experți, independenți care fac recrutarea.
Ce urmează? Urmează și o serie de măsuri care să facă viața companiilor mai ușoară. Aici am adunat extrem de multe propuneri pentru debirocratizare și în următoarele săptămâni și luni vom veni cu multe propuneri pe această zonă.
