Ilie Bolojan și șefa CCR, convocați de nouă ori la audieri la Senat după întâlnirea din biroul lui Abrudean fără să se prezinte vreodată. Raportul final al Comisiei pentru constituționalitate
Comisia pentru constituţionalitate a Senatului cere CCR să verifice conduita preşedintei instituţiei, Elena-Simina Tănăsescu, după întâlnirea din 14 august 2026 cu fostul premier Ilie Bolojan, desfăşurată în biroul preşedintelui Senatului. CoCei doi au fost convocaţi în repetate rânduri la audieri, dar nu s-au prezentat. Tănăsescu a transmis un răspuns scris pe 27 octombrie, în care a explicat că discuţia a vizat identificarea unor spaţii suplimentare pentru CCR.
Totuși, ccomisia nu a putut însă stabili ce s-a discutat efectiv, dacă întâlnirea fusese aprobată instituţional şi de ce a avut loc în biroul preşedintelui Senatului Mircea Abrudean.
Întâlnirea din 14 august 2026 dintre Ilie Bolojan, la acel moment prim-ministru interimar, şi Elena-Simina Tănăsescu, preşedinta Curţii Constituţionale, a fost investigată timp de aproape trei luni de Comisia pentru constituţionalitate a Senatului. Ancheta s-a încheiat fără ca senatorii să poată reconstitui integral împrejurările întrevederii, deşi au solicitat înregistrări video, au cerut documente de la CCR şi au convocat în repetate rânduri persoanele implicate.
Raportul final al Comisiei pentru constituţionalitate
Raportul final, aprobat de Senat prin Hotărârea nr. 146 din 9 noiembrie 2026 şi publicat în Monitorul Oficial, arată că Ilie Bolojan şi Elena-Simina Tănăsescu au fost invitaţi la audieri la fiecare dintre cele nouă şedinţe în care comisia a încercat să obţină explicaţii, în perioada 8 septembrie – 3 noiembrie.
Niciunul dintre ei nu s-a prezentat. Preşedinta CCR a transmis, în schimb, un răspuns scris la 27 octombrie, cu şapte zile înaintea ultimei şedinţe a comisiei.
Ancheta a pornit de la întrebări care vizau nu doar motivul întâlnirii, ci şi momentul şi locul în care aceasta s-a desfăşurat. Senatorii voiau să afle de ce s-au întâlnit preşedinta Curţii Constituţionale şi premierul interimar în biroul preşedintelui Senatului, Mircea Abrudean, în condiţiile în care CCR urma să se pronunţe asupra unor cauze cu miză instituţională şi politică, inclusiv pentru formaţiunea politică reprezentată de Bolojan, PNL.
Ancheta a fost declanşată la trei zile după întâlnire
Primele demersuri parlamentare au început pe 17 august 2026, la numai trei zile după întrevederea dintre Bolojan şi Tănăsescu. Biroul permanent al Senatului a cerut Comisiei pentru constituţionalitate cercetarea condiţiilor în care s-a desfăşurat întâlnirea.
Obiectivele au fost formulate explicit: clarificarea împrejurărilor în care a avut loc întâlnirea din 14 august, a naturii şi scopului acesteia, a motivului pentru care întrevederea s-a desfăşurat în biroul preşedintelui Senatului şi a temelor discutate. În raport, comisia explică de ce a considerat necesară ancheta. La momentul întâlnirii, Curtea Constituţională urma să se pronunţe asupra unor cauze cu miză instituţională, inclusiv pentru formaţiunea politică reprezentată de Ilie Bolojan.
Senatorii au preluat şi argumentele exprimate public de Consiliul Superior al Magistraturii, care ceruse clarificări privind întâlnirea. CSM amintea inclusiv precedentul din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu, aflată atunci în funcţia de consilier prezidenţial, şi-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al CCR.
Mesajul invocat de comisie era că asupra activităţii Curţii nu trebuie să planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni politice.
Înregistrările video au ajuns la comisie pe 7 septembrie, în jurul orei 16.00
Primul demers concret al anchetei a vizat obţinerea înregistrărilor video din Palatul Parlamentului. La prima şedinţă de audieri, din 8 septembrie, senatorii au vizionat imaginile.
Un detaliu important consemnat în raport este că înregistrările fuseseră difuzate în mass-media cu o seară înaintea şedinţei comisiei. Din acest motiv, senatorii au cerut Secretariatului general al Camerei Deputaţilor să verifice cum au ajuns imaginile în spaţiul public şi cine le-a furnizat presei.
Secretarul general al Camerei Deputaţilor, Ioana Bran-Voinea, a transmis un răspuns înregistrat la comisie la 18 septembrie, potrivit căruia verificările tehnice şi operaţionale nu au identificat accesări, copieri sau extrageri neautorizate ale înregistrărilor. De asemenea, nu au fost identificate indicii că fişierele predate comisiei ar fi fost diseminate în spaţiul public.
Cu alte cuvinte, Camera Deputaţilor nu a putut identifica sursa imaginilor apărute în presă înaintea audierilor, dar nici nu a găsit dovezi că înregistrările furnizate comisiei ar fi fost accesate sau copiate neautorizat.
Nouă convocări pentru Bolojan şi Tănăsescu
Cronologia audierilor arată că ancheta a continuat timp de aproape două luni, cu reprogramări succesive.
8 septembrie 2026: Ilie Bolojan a fost convocat la ora 11.00, iar Elena-Simina Tănăsescu la ora 11.30. Preşedinta CCR transmisese anterior, prin Adresa nr. 5.517/2026, că nu se putea prezenta în perioada 7-11 septembrie. În consecinţă, comisia l-a audiat de la ora 11.35 pe Gabriel Borţoiu, reprezentant al Serviciului de Protecţie şi Pază. În aceeaşi şedinţă au fost vizionate înregistrările video.
15 septembrie 2026: Bolojan a fost convocat la ora 11.00, Tănăsescu la 11.30, Mircea Abrudean la 12.00, iar un consilier din cadrul Cancelariei preşedintelui Senatului la 12.30. Bolojan, Tănăsescu şi Abrudean nu s-au prezentat. Consilierul preşedintelui Senatului a venit la ora 12.30 şi a fost audiat.
22 septembrie 2026: Tănăsescu a fost convocată la ora 11.00, Bolojan la 11.30, iar Mircea Abrudean la 11.45. Din cauza neprezentării primilor doi, comisia a decis să îi invite din nou pentru 29 septembrie. Mircea Abrudean s-a prezentat la ora 11.45.
29 septembrie 2026: Tănăsescu fusese convocată la ora 10.00, Bolojan la 10.15, iar secretarul general al CCR, Alexandru-Mihai Borcan, la 10.45. Comisia a decis ulterior convocarea celor trei pentru 6 octombrie.
6 octombrie 2026: Tănăsescu a fost programată la ora 11.00, Bolojan la 11.15, iar Borcan la 11.45. Niciunul nu s-a prezentat. Comisia a solicitat prelungirea termenului de depunere a raportului cu 30 de zile, prin Adresa nr. LXVIII/6.215 din 6 octombrie. Prelungirea a fost aprobată de plenul Senatului prin Hotărârea nr. 118/2026.
13 octombrie 2026: Tănăsescu a fost convocată la ora 11.00, Bolojan la 11.15, iar Borcan la 11.45. Din nou, cei trei nu s-au prezentat, iar comisia a decis să îi invite pentru 20 octombrie.
20 octombrie 2026: Tănăsescu a fost programată la ora 11.10, Bolojan la 11.20, iar Borcan la 11.40. Nici de această dată persoanele convocate nu s-au prezentat.
27 octombrie 2026: Bolojan a fost convocat la ora 11.20, Tănăsescu la 11.10, iar Borcan la 11.40. În aceeaşi zi, preşedinta CCR a transmis un răspuns scris comisiei, înregistrat cu nr. 6.676 din 27 octombrie.
3 noiembrie 2026: ultima audiere a fost programată pentru ora 11.10 în cazul lui Bolojan, 11.05 în cazul Elenei-Simina Tănăsescu şi 11.20 în cazul lui Alexandru-Mihai Borcan. Niciunul dintre cei trei nu s-a prezentat.
Ce a răspuns Tănăsescu după două luni de anchetă
Răspunsul preşedintei CCR a venit pe 27 octombrie. Elena-Simina Tănăsescu a explicat că întâlnirea din 14 august a avut legătură cu identificarea unor spaţii suplimentare pentru activitatea Curţii Constituţionale.
Argumentul principal a fost creşterea volumului de activitate al instituţiei. Potrivit datelor furnizate de preşedinta CCR, la 31 ianuarie 2023 se aflau pe rol 9.498 de dosare, la 31 ianuarie 2025 erau 11.119, iar în momentul redactării răspunsului numărul ajunsese la 15.180.
Tănăsescu a mai arătat că, după adoptarea Legii nr. 361/2023 privind personalul Curţii Constituţionale, au fost create şi bugetate noi posturi de magistraţi-asistenţi. În mai şi octombrie 2025 au fost scoase la concurs 20 de posturi, iar majoritatea noilor angajaţi şi-au început activitatea la 1 august 2025.
Pentru că nu existau spaţii suficiente, aceştia au fost nevoiţi iniţial să lucreze în sala de şedinţe publice a CCR.
Preşedinta Curţii a susţinut că discuţiile pentru obţinerea unor spaţii suplimentare au început încă de la începutul mandatului său, prin contacte informale cu conducerile Camerei Deputaţilor, Senatului şi Consiliului Legislativ.
Ea a afirmat că, în vara anului 2025, Plenul administrativ al CCR discutase situaţia spaţiilor şi decisese să fie făcute demersuri pentru identificarea unor noi locaţii.
În vara şi toamna anului 2025, Tănăsescu a făcut, împreună cu unii colegi, două vizite în Corpul B3 al Palatului Parlamentului, pentru a identifica posibile spaţii de lucru.
Preşedinta CCR a mai invocat faptul că problema spaţiilor fusese menţionată în apariţiile sale publice din 17 octombrie 2025, 3 decembrie 2025, 9 martie 2026 şi 18 august 2026.
În aceeaşi zi, Guvernul adoptase Hotărârea nr. 628 din 14 august 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 682 din 18 august, privind reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Reamenajare şi dotare — Corpul B3 al Palatului Parlamentului”.
Tănăsescu a afirmat că, după publicarea hotărârii, a dispus imediat efectuarea corespondenţei administrative pentru punerea la dispoziţie a unor spaţii din Corpul B3. Ea a ataşat şi răspunsul Ministerului Dezvoltării, înregistrat la CCR cu nr. 5.894 din 22 septembrie, ca urmare a solicitării transmise de Curte prin Adresa nr. 5.532 din 4 septembrie.
Preşedinta CCR a invocat şi atribuţiile sale prevăzute de Legea nr. 47/1992, arătând că, pe lângă atribuţiile jurisdicţionale şi de reprezentare, are şi atribuţii administrative şi manageriale.
Comisia a cerut să afle dacă Tănăsescu avea mandatul Plenului administrativ
Explicaţiile privind spaţiile suplimentare nu au răspuns însă tuturor întrebărilor senatorilor.
Comisia a cerut Plenului administrativ al CCR documentele privind convocarea, ordinea de zi, procesul-verbal şi hotărârea şedinţei în care s-ar fi discutat solicitarea unor spaţii suplimentare.
Senatorii au solicitat şi copii ale corespondenţei purtate cu Guvernul, Senatul şi Camera Deputaţilor, precum şi hotărârea prin care Tănăsescu ar fi fost împuternicită să poarte discuţii cu reprezentanţii acestor instituţii.
O altă întrebare a vizat implicarea secretarului general al CCR, Alexandru-Mihai Borcan, care are calitatea de ordonator principal de credite. Comisia a vrut să afle de ce acesta nu a participat la întâlnirea din 14 august şi dacă fusese implicat în identificarea spaţiilor.
Investigaţia s-a extins şi asupra unor dosare aflate pe rolul CCR în care erau implicate Guvernul, premierul Ilie Bolojan sau PNL. Senatorii au cerut informaţii despre dosarul privind obiecţia de neconstituţionalitate a legii din domeniul integrităţii şi despre conflictul juridic de natură constituţională dintre Guvern şi Înalta Curte, sesizat de premier.
Au fost solicitate inclusiv informaţii despre judecătorii-raportori, magistraţii-asistenţi, eventualele schimbări intervenite în desemnarea acestora şi termenele de judecată.
Comisia a cerut şi explicaţii privind Ordinul nr. 116/2026 al preşedintei CCR şi eventualele modificări ale acestuia, pentru a verifica programarea serviciului de permanenţă în perioada 20 iulie – 13 septembrie 2026.
Totodată, senatorii au întrebat de ce deciziile CCR referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate privind consiliile de administraţie ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune nu fuseseră trimise la Monitorul Oficial.
Aceste solicitări arată că ancheta nu s-a limitat la locul întâlnirii, ci a urmărit şi eventualele legături dintre aceasta, activitatea administrativă a CCR şi cauzele aflate pe rolul Curţii.
Ce concluzii a tras comisia
În raportul final, Comisia pentru constituţionalitate afirmă că nu a putut clarifica trei aspecte esenţiale: împrejurările în care a avut loc întâlnirea, natura şi scopul acesteia, motivul pentru care a fost ales biroul preşedintelui Senatului şi temele discutate.
Senatorii pun această situaţie pe seama neprezentării la audieri a preşedintei CCR şi a secretarului general al instituţiei.
Comisia propune sesizarea Plenului Curţii Constituţionale pentru verificarea conduitei Elenei-Simina Tănăsescu, prin raportare la obligaţiile prevăzute de art. 64 din Legea nr. 47/1992. Dacă în urma examinării faptelor şi probelor se constată indicii privind o abatere disciplinară, raportul solicită declanşarea procedurii disciplinare, conform art. 74 şi 75 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CCR.
Senatorii propun şi sesizarea Plenului CCR pentru verificarea conduitei secretarului general Alexandru-Mihai Borcan, în raport cu obligaţiile funcţiei şi cu principiul cooperării loiale între instituţiile statului.
În cazul lui Ilie Bolojan, comisia cere sesizarea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului, în vederea cercetării disciplinare a acestuia în calitate de senator, pentru refuzul de a răspunde solicitărilor şi neprezentarea la audieri.
Raportul invocă art. 9 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, care permite comisiei de anchetă să propună sesizarea conducătorului autorităţii sau instituţiei în care lucrează persoana citată ori a organelor de urmărire penală, în condiţiile legii.
În plus, comisia cere grupurilor parlamentare să analizeze modificarea legislaţiei privind răspunderea persoanelor care nu se prezintă la audieri sau nu transmit informaţiile şi documentele solicitate.
