Importurile totale de produse alimentare și agricole din România au crescut cu 14%. SUA este pe locul 20 pe lista furnizorilor străini de produse alimentare și agricole ai României în primele opt luni ale anului 2022, conform raportului FAO.
În 2021, România a importat produse alimentare și agricole în valoare de puțin peste 12 miliarde de dolari (o creștere de 17% față de 2020), din care aproximativ 1,5%, sau 182 de milioane de dolari, au provenit din Statele Unite, conform economedia.ro.
Importurile totale de produse agricole ale României au ajuns la 12 miliarde de dolari în 2021, iar produsele americane reprezintă 1,5%. Potrivit datelor Biroului de Recensământ al SUA (BICO), în 2021, exporturile americane de produse alimentare și agricole către România au atins 82 de milioane de dolari.
Cu toate acestea, potrivit datelor vamale românești, care reflectă atât livrările directe, cât și cele indirecte, România a obținut peste 182 de milioane de dolari din produse alimentare și agricole americane. Furnizorii americani livrează direct în România, în special pentru produsele în vrac și intermediare, sau prin intermediul porturilor din vestul UE din Olanda, Italia și Germania pentru produsele de valoare mai mare.
În 2021, piața de retail alimentar din România a fost evaluată la 32,45 miliarde de dolari, cu peste 4.000 de magazine. Patru jucători majori reprezintă 60% din cota de piață totală, inclusiv Kaufland, Carrefour, Lidl și Profi. România se află printre primele cinci țări europene în ceea ce privește creșterea comerțului cu amănuntul (în funcție de spațiu), după Turcia, Rusia, Franța și Italia. Sectorul de retail din România s-a dublat în metri pătrați la 1.000 de locuitori în ultimii patru ani.
În conformitate cu estimările Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO), vânzările totale de comerț electronic au depășit 7,3 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2021, o creștere de 10% față de 2020 (fără a include vânzările de servicii și călătorii online). Creșterea a fost mai mică decât cea prognozată inițial, în parte din cauza creșterii prețurilor la energie și a stocurilor scăzute ale producătorilor mondiali (cauzate de pandemie) care au modificat lanțul de distribuție.