Înalta Curte urmează să dezbată dacă deciziile CJUE privind prescripția încalcă hotărârile CEDO. Decizia se va lua în 22 aprilie

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) va dezbate în data de 22 aprilie 2024 dacă deciziile Curţii de Justiţie a UE (CJUE) privind prescripţia încalcă deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit portalului Instanței Supreme, arată G4media.ro.

Practic, ste vorba de o sesizare a Curții de Apel București (CAB) formulată imediat după primul verdict al ÎCCJ care a respectat deciziile CJUE privind prescripția.

Astfel, în decizia din 1 februarie 2024 prin care întreabă ÎCCJ dacă sunt încălcate drepturile omului în situația în care sunt puse în aplicare deciziile CJUE privind prescripția, judecătoarele CAB Andreea Ionescu și Alina Radu au susținut că – din punctul lor de vedere – se încalcă drepturile omului prin aplicarea deciziilor CJUE, arată G4media.ro.

Înalta Curte urmează să dezbată dacă deciziile CJUE privind prescripția încalcă hotărârile CEDO. Decizia se va lua în 22 aprilie

Care au fost deciziile instanțelor naționale și europene privind prescripția:

• mai 2022: CCR a spus că faptele penale se prescriu mai repede în intervalul 2018 – 2022.
• octombrie 2022: ÎCCJ a extins perioada în care faptele se prescriu mai repede la intervalul 2014 – 2022, pe principiul legii penale celei mai favorabile
• iulie 2023 și ianuarie 2024: CJUE a decis că instanţele pot aplica deciziile CCR, nu şi hotărârea ÎCCJ de extindere a perioadei în care faptele penale se prescriu mai repede. Practic, CJUE a decis că deciziile CCR privind prescripția nu se pot aplica retroactiv pe principiul legii penale celei mai favorabile.
• 30 ianuarie 2024: Primul verdict al ÎCCJ care respectă deciziile CJUE privind prescripția.
• 1 februarie 2024: CAB întreabă ÎCCJ dacă sunt încălcate drepturile omului apărate de CEDO atunci când sunt puse în aplicare deciziile CJUE privind prescripția.
• 9 februarie 2024: Al doilea verdict definitiv al Înaltei Curţi care ţine cont de deciziile Curţii de Justiţie a UE privind prescripţia: condamnări pentru evaziune în dosarul taximetriştilor din Braşov
• 22 aprilie 2024: Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) dezbate dacă deciziile Curţii de Justiţie a UE (CJUE) privind prescripţia încalcă deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO)

Care este de fapt miza

Dacă nu se aplică deciziile CJUE, faptele penale se prescriu mai repede într-un interval mai mare, 2014 – 2022, și mai mulți inculpați scapă prin prescripție, au explicat experții consultați de G4media.ro, iar ultimele exemple sunt familia Cosma din Prahova și fostul deputat PNL Marin Anton după ce Curtea de Apel București a încetat procesul penal împotriva fostului deputat acuzat că a primit o mită de peste 5 milioane de euro.

În 12 februarie 2024, judecătoarele Alina Radu și Claudia Jderu de la CAB au decis să înceteze procesul penal ca urmare a intervenirii prescripției în dosarul fostului deputat PNL Marin Anton, acuzat că a primit o mită de peste 5 milioane de euro. La fond, la Tribunalul București, Anton primise 5 ani de detenție cu executare.

Judecătoarele nu au aplicat deciziile CJUE privind prescripția pe motiv că se încalcă drepturile omului.

Judecătoarea Claudia Jderu a constatat că – dacă s-ar aplica decizile CJUE privind prescripția – termenul general de prescripție de 8 ani pentru fapta de luare de mită de care era acuzat Marin Anton s-ar dubla (s-ar aplica prescripția specială), prin urmare, fapta s-ar prescrie abia în 2025. Judecătoarea a conchis însă că, în aceste condiții, s-ar încălca deciziile CEDO.

”Aplicându-se art. 5 (1) rap. la art. 2 din Convenția din 1997 privind lupta împotriva corupției care implică funcționari ai UE sau funcționari ai statelor membre ale UE care abordează anumite acte de corupție care implică astfel de funcționari la nivel general astfel cum a fost interpretat pentru identitate de raţiune prin Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pronunţate în data de 24 iulie 2023 în cauza C-107/23 PPU, în cauză devin incidente dispoziţiile art. 154 alin. 4 C.proc.pen. termenul de prescripţie a răspunderii penale devenind astfel de 16 ani, adică se va împlini în cauză, în cursul anului 2025.

Întrebarea legitimă pe care ne-o adresăm în aceste condiţii este aceea dacă nu ne aflăm în situaţia premisă interzisă de art.7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectiv dacă nu operează o reactivare a răspunderii penale după expirarea termenului de prescripție inițial, ipoteză în care, potrivit Curţii Europene a Drepturilor Omului, sunt desconsiderate cerințele de legalitate (nullum crimen, nulla poena sine lege) și previzibilitate.

În opinia mea răspunsul nu poate fi decât afirmativ, neavând relevanţă faptul că, în speţă, nu a operat o prelungire a termenului de prescripţie ca urmare a unei modificări legislative, ci ca urmare a aplicării unei hotărâri obligatorii a instanţei de la Luxembourg”, a arătat judecătoarea Jderu.

DNA l-a acuzat pe Marin Anton – fost deputat PNL, fost pedelist – că, în 2009, pe când era secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a primit o mită de 5,3 de euro de la compania italiană Astaldi, repezentând un comison de 3,5 la sută din valoarea proiectului de modernizare a aeroportului Otopeni (construcția noului terminal).