Înălțarea Domnului 2026. Tradiții și obiceiurile pentru 21 mai. Ce este interzis
Înălțarea Domnului 2026. Anul 2026 aduce o serie de coincidențe în calendarul creștin ortodox, când sărbătoarea Înălțării Domnului și praznicul Sfinților Constantin și Elena sunt celebrate simultan, pe 21 mai.
Ziua de joi are o semnificație spirituală importantă, fiind dedicată atât Înălțării lui Iisus Hristos, cât și comemorării eroilor neamului. În multe regiuni ale țării, tradițiile vechi sunt respectate cu strictețe, iar credincioșii transformă această zi într-un moment de rugăciune și comuniune.
În tradiția populară s-au păstrat până astăzi obiceiuri legate de vopsitul ouălor de Înălțare, fiind ultima ocazie din an când se mai poate face asta, dar și de împărțitul bucatelor pentru sufletul celor plecați. În tradiția creștină, oul roșu simbolizează sângele vărsat de Iisus Hristos pe cruce, acesta fiind motivul pentru care folosim ouăle roșii de la Înviere și până la Înălțare, ca semn de biruință a vieții asupra morții.
Înălțarea Domnului 2026 sau Ispas, ultima zi când se vopsesc ouă roșii
În tradiția populară, sărbătoarea Înălțării este cunoscută sub numele de Ispas și marchează ultima zi din an în care se vopsesc ouă roșii. Spre deosebire de Paște, când ouăle sunt vopsite de regulă în Joia Mare, la Înălțare acestea se pregătesc în dimineața sărbătorii sau în ajun.
Ouăle roșii simbolizează sângele vărsat de Iisus Hristos pe cruce și reprezintă biruința vieții asupra morții. Acestea sunt prezente în viața creștinilor de la Înviere până la Înălțare. După vopsire, ouăle sunt duse la biserică pentru a fi binecuvântate și apoi împărțite de pomană pentru sufletele celor decedați.
Credința populară atribuie ouălor roșii și o putere protectoare, considerând că acestea apără gospodăria de rele, boli și necazuri. Din acest motiv, multe familii păstrează un ou roșu până la sărbătoarea următoare.
În această zi se folosește salutul tradițional „Hristos S-a Înălțat!”, la care se răspunde „Adevărat S-a Înălțat!”.
Această formulă este rostită și în timpul ciocnirii ouălor roșii. Se crede că persoanele care ciocnesc ouă de Ispas vor fi întâlnite și în lumea de dincolo, simbolizând legătura spirituală dintre cei vii și cei adormiți.
Similar Paștelui, în ziua Înălțării Domnului gospodinele pregătesc bucate tradiționale pentru pomenirea morților. Printre acestea se numără cozonac, pască, plăcinte, brânză, preparate de casă și vin, care sunt împărțite celor nevoiași.
În multe zone se oferă și ceapă verde sau usturoi verde, considerate simboluri ale belșugului și protecției. Alimentele sunt adesea puse în vase noi, precum farfurii, căni sau castroane, care rămân apoi celor care primesc pomană.
Ce este intezis joi, 21 mai
Ziua Înălțării este trăită cu liniște și împăcare sufletească, astfel credincioșii evită certurile și cuvintele dure. Se consideră că sufletul trebuie să rămână curat în această sărbătoare.
Astfel, creștinii au grijă să nu se certe sau să poarte supărare. De asemenea, nu se lucrează în gospodărie sau la câmp, nu se spală haine și nu se coase. Ziua este dedicată rugăciunii și reculegerii.
În unele comunități, credincioșii duc la biserică frunze de nuc și leuștean pentru a fi sfințite. Acestea sunt apoi așezate la ferestre sau porți ca mijloc de protecție pentru casă și familie.
Comemorarea eroilor României
Pe lângă semnificația religioasă, Ziua Înălțării Domnului este și un moment de comemorare a eroilor României. Această decizie a fost luată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 1920 și reconfirmată în 1991 și 2001.
Sărbătoarea are astăzi statutul de Sărbătoare Națională Bisericească. Conform tradiției, la ora 12:00, clopotele bisericilor din întreaga țară răsună în memoria eroilor care și-au pierdut viața pentru credință și patrie.
În ziua de Înălțare, la ora 12.00, clopotele tuturor bisericilor de pe cuprinsul Patriarhiei Române vor răsuna în memoria eroilor români.
Ce se dă de pomană la Înălțarea Domnului
Alături de ouă roșii, creștinii împart de Înălțare și bucate pe care le pregătesc la fel ca pentru sărbătoarea Învierii Domnului: cozonac, pască, brânză, plăcinte și preparate de casă, vin, dar și ceapă verde și usturoi verde.
În anumite zone, bucatele amintite se împart împreună cu vase noi (farfurii și căni).
