Infecții virale versus infecții bacteriene. Asemănările și diferențele explicate de un reputat medic
Infecții virale versus infecții bacteriene, cum pot face oamenii diferența? Virusurile și bacteriile sunt microorganisme care, deși au structura diferită și se multiplică în mod diferit, pot produce probleme organismului uman.
Infecțiile virale sunt provocate de virusuri, adică acei agenți patogeni care nu au capacitatea de autoreproducere și pentru acest lucru se folosesc de celulele umane. Bacteriile sunt patogene sau condiționat patogene, iar infecțiile determinate de bacteriile multirezistente sunt extrem de periculoase.
Infecții virale versus infecții bacteriene. Corpul uman are in componență și bacterii bune
Medicul Simin Florescu a explicat asemănările și diferențele. „Sunt o multitudine de virusuri prezente în patologia umană, cu o multitudine de căi de transmitere și, din păcate, cu foarte puține metode terapeutice vis a vis de cât de mare este numărul de virusuri. Vorbim de unele care ne afectează mai mult și altele care ne afectează mai puțin.
Sunt foarte multe categorii: virusuri cu transmitere respiratorie sunt unele mai agresive, coronavirusurile, virusurile gripale, sincițial respirator, rinovirusurile – care sunt mai puțin agresive.
Există virusuri cu transmitere parenterală sau sexuală: virusul imunodeficienței umane, hepatita cu virus B, hepatita cu virus C, delta și virusuri cu transmitere digestivă. Sunt cele care determină gastroenterite acute: norovirusurile, enterovisururile și multe alte tipuri care se transmit sezonier. Unele sunt mai frecvente vara, altele mai frecvente iarna”.
„Corpul uman are în componență bacterii bune care ne protejează în multe situații. Este vorba de microbiota, flora noastră prezentă pe piele sau în interior – în intestine, în cavitatea bucală, cavitatea nazală, genital, anal. Sunt microorganisme care coexistă cu noi fără a produce fenomene patologice, este chiar bine să le avem.
Microorganismele patogene sunt cele care întotdeauna produc o patologie. Acestea sunt cele care produc întotdeauna boală și constituie subiectului bolilor infecțioase”.
Consumul neadecvat de antibiotice contribuie la rezistența bacteriană
Dr. Simin Florescu spune că în primul rând consumul neadecvat și masiv de antibiotice pe toate planurile contribuie la această rezistență.
”Există criterii conform ghidurilor și protocoalelor la nivel internațional, național și local care ar trebui respectate și din păcate nu sunt tot timpul respectate. De aici abuzul. Profilaxia antibiotică reprezintă iar un lucru inutil și care crește riscul de rezistență.
Dar să nu uităm și de utilizarea antibioticelor în alte scopuri, pentru că din păcate există. Este vorba de zootehnie și agricultură. În zootehnie antibioticele se foloseau, nu știu dacă se mai folosesc acum, pentru ca animalele să crească mai repede. Se folosesc în agricultură antifungicele care stropesc pentru prevenirea unor boli. Toate acestea, chiar dacă nu sunt neaparat antibiotice de uz uman, toate prin fenomenele de similaritate la nivel genetic pot să determine instalarea unor mecanisme de rezistență încrucișată. Și de aici apar problemele umane”. mai spune medicul.
