Inteligența artificială va revoluționa fizica fundamentală și ar putea deschide o fereastră către soarta universului, potrivit viitorului director general al Cern.
Profesorul Mark Thomson, fizicianul britanic care va prelua conducerea Cern la 1 ianuarie 2026, afirmă că învățarea automată deschide calea unor progrese în fizica particulelor care promit să fie comparabile cu predicția structurilor proteinelor bazată pe inteligența artificială, care le-a adus cercetătorilor Google DeepMind premiul Nobel în octombrie, potrivit The Guardian.
La Large Hadron Collider (LHC), a spus el, strategii similare sunt utilizate pentru a detecta evenimente incredibil de rare care dețin cheia modului în care particulele au ajuns să dobândească masă în primele momente după Big Bang și dacă universul nostru ar putea fi în pragul unui colaps catastrofal.
„Acestea nu sunt îmbunătățiri incrementale”, a spus Thomson. „Acestea sunt îmbunătățiri foarte, foarte, foarte mari pe care oamenii le fac prin adoptarea unor tehnici foarte avansate”.
„Va fi destul de transformator pentru domeniul nostru”, a adăugat el. „Sunt date complexe, la fel ca plierea proteinelor – care este o problemă incredibil de complexă – așa că dacă folosești o tehnică incredibil de complexă, cum ar fi inteligența artificială, vei câștiga.”
Intervenția are loc în timp ce consiliul Cernului prezintă argumente în favoarea viitorului accelerator circular, care, cu o circumferință de 90 km, ar eclipsa LHC. Unii sunt sceptici, având în vedere lipsa unor rezultate extraordinare la LHC de la descoperirea bosonului Higgs în 2012, iar Germania a descris propunerea de 17 miliarde de dolari ca fiind inaccesibilă. Thomson a afirmat însă că inteligența artificială a dat un nou impuls căutării de noi fizici la scară subatomică și că descoperiri majore ar putea avea loc după 2030, când o actualizare majoră va crește intensitatea fasciculului LHC de zece ori.
Acest lucru va permite observații fără precedent ale bosonului Higgs, supranumit particula lui Dumnezeu, care conferă masă altor particule și leagă universul între ele.
„Există o măsură particulară despre bosonul Higgs care este atât de fundamentală pentru natura universului”, a declarat Thomson. „Ceea ce vom urmări este producerea nu a unui boson Higgs, ci a doi bosoni Higgs în același timp”.
Acest lucru, a spus el, va permite oamenilor de știință să măsoare pentru prima dată modul în care particula Higgs își dă singură masă – un fenomen numit autocuplaj Higgs.
Doi bosoni Higgs apar simultan atât de rar, iar particulele sunt atât de evazive – dezintegrându-se în particule mai familiare imediat ce apar – încât, în urmă cu cinci ani, Thomson a declarat că ar fi presupus că acest lucru depășește capacitățile LHC. „Acum sunt încrezător că vom face o măsurătoare bună”, a spus Thomson.
Puterea autocuplării Higgs este crucială pentru a înțelege cum, la o trilionime de secundă după Big Bang, o schimbare în câmpul Higgs a dus la dobândirea bruscă de masă de către particule. De asemenea, ar putea dezvălui dacă câmpul Higgs a atins o stare finală, stabilă, de repaus sau dacă o altă tranziție drastică ar putea avea loc în viitor, un scenariu care ar duce la evaporarea aproape instantanee a universului așa cum îl știm.