Istoria rezoluțiilor de Anul Nou. Babilonienii antici și-au pus primii dorințe

Obiceiul rezoluțiilor de Anul Nou există de mii de ani, dar nu a arătat întotdeauna așa cum arată astăzi. Se spune că babilonienii antici au fost primii oameni care au făcut rezoluții, acum aproximativ 4.000 de ani. Ei au fost, de asemenea, primii care au organizat sărbători înregistrate în onoarea noului an – deși pentru ei anul nu începea în ianuarie, ci la jumătatea lunii martie, când erau plantate culturile.

Istoria rezoluțiilor de Anul Nou

În timpul unui festival religios masiv de 12 zile cunoscut sub numele de Akitu, babilonienii încoronau un nou rege sau își reafirmau loialitatea față de regele în exercițiu. De asemenea, făceau promisiuni zeilor de a-și plăti datoriile și de a returna obiectele pe care le împrumutaseră.

Aceste promisiuni ar putea fi considerate precursoarele rezoluțiilor noastre de Anul Nou. Dacă babilonienii se țineau de cuvânt, zeii lor (păgâni) le acordau favoruri pentru anul următor. În caz contrar, ar fi căzut în dizgrația zeilor – un loc în care nimeni nu dorea să se afle.

O practică similară a avut loc în Roma antică, după ce împăratul reformator Iulius Cezar a modificat calendarul și a stabilit data de 1 ianuarie ca început al noului an, în jurul anului 46 î.Hr. Numită după Janus, zeul cu două fețe al cărui spirit locuia în ușile și arcele, luna ianuarie avea o semnificație specială pentru romani, scrie History.

Crezând că Janus privea simbolic înapoi în anul precedent și înainte în viitor, romanii ofereau sacrificii zeității și făceau promisiuni de bună purtare pentru anul următor.

Rezoluțiile la primii creștini

Pentru primii creștini, prima zi a noului an a devenit ocazia tradițională de a se gândi la greșelile din trecut și de a se hotărî să facă și să fie mai buni în viitor. În 1740, clericul englez John Wesley, fondatorul metodismului, a creat serviciul de reînnoire a legământului (Covenant Renewal Service), ținut cel mai adesea în ajunul Anului Nou sau în ziua de Anul Nou.

Cunoscute și sub numele de servicii de noapte de veghe, acestea includeau lecturi din Scripturi și cântarea de imnuri și serveau drept alternativă spirituală la sărbătorile zgomotoase organizate în mod normal pentru a celebra venirea noului an.

În prezent populare în bisericile protestante evanghelice, în special în denominațiile și congregațiile afro-americane, slujbele de noapte de veghe ținute în ajunul Anului Nou sunt adesea dedicate rugăciunii și luării de hotărâri pentru anul următor.

Promisiuni pentru un ”eu” mai bun

În ciuda rădăcinilor religioase ale tradiției, rezoluțiile de Anul Nou sunt astăzi o practică mai ales seculară. În loc să facă promisiuni zeilor, majoritatea oamenilor își fac promisiuni doar față de ei înșiși și se concentrează exclusiv asupra îmbunătățirii personale (ceea ce poate explica de ce astfel de rezoluții par atât de greu de respectat).

Conform unor cercetări recente, în timp ce 45% dintre americani spun că obișnuiesc să facă rezoluții de Anul Nou, doar 8% reușesc să își atingă obiectivele. Dar aceste cifre nu va opri pe nimeni, nici chiar pe români să facă promisiuni pentru un ”eu” mai bun în 2025.