România trece la noapte la ora de iarnă. Cum influențează această schimbare tot organismul și ce trebuie să facem pentru a nu ne îmbolnăvi

România se pregătește să treacă la ora de iarnă, iar schimbarea orei va afecta iar și ritmul biologic. Specialiștii explică ce modificări apar în organism și cum trebuie să ne pregătim pentru această perioadă.

România trece la ora de iarnă 2026 în ultimul weekend din octombrie, adică la noapte, când ceasurile se dau înapoi cu o oră. Ora 4.00 devine ora 3.00. Ora se schimbă de două ori pe an în România: în martie și octombrie.

România trece oficial la ora de iarnă la noapte

Anul acesta, România trece la ora oficială „de iarnă”, în noaptea de sâmbătă spre duminică, adică 24-25 octombrie, când ora 4.00 devine ora 3.00, ceea ce va face ca ziua de 25 octombrie să fie cea mai lungă din acest an, fiindcă va avea 25 de ore.

Schimbarea orei afectează nu doar ceasul de pe perete, ci și ritmul biologic al organismului. Acesta necesită câteva zile pentru a se adapta și a-și recalibra ceasul intern, conform specialiștilor. Medicii italieni au explicat impactul acestei modificări asupra hormonilor și modul în care corpul reacționează la schimbarea orei. Ei subliniază că anumite substanțe chimice din organism resimt diferența și pot influența starea generală a persoanelor.

Impactul schimbării orei asupra organismului

Schimbarea orei determină o ajustare a ceasului biologic, proces care poate dura câteva zile. În această perioadă, organismul poate manifesta oboseală sau alte simptome asociate cu adaptarea la noul program.

Hormonii, în special cei responsabili de reglarea somnului și a stării de alertă, resimt efectele schimbării și pot provoca modificări temporare în ritmul zilnic al persoanei.

Medicii recomandă adoptarea unor strategii pentru a facilita tranziția după schimbarea orei. Printre acestea se numără menținerea unui program regulat de somn și expunerea la lumină naturală pentru a ajuta organismul să se recalibreze.

De asemenea, evitarea consumului excesiv de cafeină și menținerea unei alimentații echilibrate pot contribui la reducerea disconfortului cauzat de modificarea orei. Începând cu data de 25 octombrie, aceste recomandări sunt importante pentru a sprijini ajustarea organismului la ora de iarnă, conform specialiștilor citați de Mediafax.

„Dormi, că o să crești”, le spuneau bunicile copiilor. Aveau dreptate, spune profesorul Alfredo Pontecorvi, șeful secției de Medicină Internă, Endocrinologie și Diabetologie de la Policlinico Gemelli din Roma: hormonul de creștere (GH) urcă în timpul nopții. Iar când mutăm ceasul, pe lângă acele ceasornicului, trebuie să ne „reglăm” și ceasul biologic.

„Dacă există probleme, acestea sunt doar de mică intensitate și durează câteva zile, cele necesare adaptării la noul orar. Pe termen lung, în schimb, nu par să existe probleme deosebite”, a explicat endocrinologul într-o intervenție la emisiunea Uno Mattina, publicată de Policlinico Gemelli.

Studiile au sugerat o creștere a accidentelor cardio și cerebrovasculare în preajma schimbării orei, dar, potrivit lui, aceste observații ar trebui confirmate pe un număr mai mare de cazuri. Sigur este că pot apărea variații hormonale ocazionale, mai ales la hormonii cu ritm circadian precis, precum cortizolul, care e ridicat dimineața și scade mult noaptea.

Când răsare soarele contează

Un studiu australian publicat în Chronobiology International a analizat 27.569 de probe de cortizol din sânge, prelucrate de un singur laborator mare în 13 ani. Pentru fiecare oră în plus cu care întârzia răsăritul soarelui, cortizolul median creștea cu 4,8%. Valorile cele mai mici au apărut vara, când soarele răsare cel mai devreme. Concluzia autorilor: lumina este principalul reper al ritmului cortizolului, iar acesta rezistă schimbărilor artificiale de oră.

În noaptea de 24 spre 25 octombrie, la ora 3, ceasurile se dau înapoi la ora 2. Dormim o oră în plus, dimineața e mai multă lumină, dar întunericul vine mult mai devreme seara, tot mai devreme până la solstițiul de iarnă, pe 21 decembrie. Ora de iarnă rămâne în vigoare până în noaptea de 27 spre 28 martie 2027.

Simptomele cele mai frecvente sunt dificultățile de adormire, somnolența și scăderea atenției în timpul zilei, oboseala, iritabilitatea, durerile de cap și problemele de concentrare. Glanda pineală, care produce melatonina, poate avea nevoie de câteva zile să se adapteze. La persoanele predispuse, după-amiezile mai întunecate pot favoriza tulburarea afectivă sezonieră, cu proastă dispoziție și poftă de dulce.

Cum te adaptezi mai ușor

Specialiștii recomandă câteva lucruri. Cu câteva zile înainte, mută treptat masa și ora de culcare cu 10–15 minute. Ieși dimineața la lumină naturală, care blochează melatonina. La prânz, carbohidrații complecși integrali (paste, orez, pâine) ajută la producția de serotonină. Seara, alege proteine ușor de digerat, ca peștele, carnea albă sau leguminoasele, și evită mesele bogate și alcoolul. Lasă telefonul și tableta cu cel puțin o oră înainte de somn, mișcă-te regulat, iar suplimentele cu melatonină, magneziu sau triptofan se iau doar la recomandarea medicului.