Joia Mare, ziua în care clopotele amuțesc. Tradiții și obiceiuri
Joia Mare, cunoscută și ca Joia Patimilor, este una dintre cele mai încărcate de simbolism zile ale Săptămânii Mari. Este ziua în care Biserica rememorează ultimele momente din viața pământească a Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și începutul drumului spre cruce.
Joia Mare, semnificații religioase
Joia Mare este ziua în care credinciosul intră cu adevărat în taina Patimilor. Nu e doar despre ritual, ci despre tăcere interioară, iertare, și pregătirea sufletului pentru marea biruință asupra morții – Învierea. În această zi sunt rememorate patru momente esențiale.
Spălarea picioarelor este gestul de smerenie supremă făcut de Iisus Hristos față de ucenici, simbol al slujirii aproapelui.
La Cina cea de Taină a fost instituită Sfânta Împărtășanie (Euharistia), prin cuvintele „Luați, mâncați… Beți dintru acesta toți…”.
Un moment important în creștinătate este Rugăciunea din Grădina Ghetsimani când Hristos se roagă Tatălui, într-o clipă de adâncă durere omenească.
Un alt moment cheie pentru Sărbătorile de Paște este trădarea lui Iuda și prinderea lui Hristos, începutul pătimirii care va duce la Răstignire.
În biserici, se săvârșește Denia celor 12 Evanghelii, o slujbă solemnă și profundă, în care se citesc fragmentele ce relatează Patimile Domnului. Este una dintre cele mai impresionante slujbe din tot anul liturgic ortodox.
Tradiții și obiceiuri populare
Joia Mare este însoțită, în tradiția populară românească, de numeroase obiceiuri, păstrate mai ales în mediul rural.
Vopsirea ouălor. Este ziua în care se vopsesc ouăle, preferabil roșii, pentru că se spune că dacă le faci joi, nu se strică tot anul. Roșul simbolizează sângele lui Hristos, vărsat pe cruce.
Focurile ritualice. În multe sate din Transilvania și Banat, în noaptea de Joia Mare se aprind focuri în cimitir sau la marginea satului, pentru „a lumina calea sufletelor morților” care se întorc acasă în aceste zile.
Gospodăria, curățenie și rânduială. Până în Joia Mare, casa și curtea trebuie să fie complet curățate. Se coace pasca, se pregătesc hainele pentru Înviere, iar cine nu termină lucrul până atunci, „îi rămâne treaba neterminată tot anul”, spune o vorbă din popor.
Nu se toarce și nu se spală. În unele zone se consideră păcat să torci sau să speli în Joia Mare. Se spune că cei care încalcă această interdicție vor fi „împleticiți” tot anul.
Superstiții și credințe vechi
Se spune că sufletele morților vin în Joia Mare și stau până la Rusalii. De aceea, li se aprind lumânări și li se aduc ofrande, conform Antena3.
În unele zone, bătrânii spun că „dacă dormi în Joia Mare, nu mai ești vrednic să te trezești ușor tot anul” – e ziua în care se cere vigilență, trezvie, post și rugăciune.
Ouăle roșii vopsite în această zi se păstrează cel mai bine și „nu se strică niciodată”.
