Laura Codruța Kovesi, fostă șefă DNA și actuală șefă a Parchetului European, a lansat un avertisment pentru România, vorbind de o posibilă sesizare la CE pentru activarea mecanismului de condiționarea a fondurilor europene de statul de drept din cauza modului în care a fost transpusă directiva privind avertizorul de integritate la nivel național.
Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, anunță, într-un comunicat dat publicității joi, că analizează o posibilă sesizare la Comisia Europeană pentru activarea mecanismului de condiționarea a fondurilor europene de statul de drept în România din cauza modului în care a fost transpusă directiva privind avertizorul de integritate.
”Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziții ar putea avea un efect de demobilizare, descurajând potențialii avertizori de integritate din România și afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigură buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire penală în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii legate de execuția bugetului Uniunii sau de protecția intereselor financiare ale Uniunii”, se arată în comunicatul șefei Parchetului European.
Parlamentul a votat, miercuri, chiar în timpul vizitei vicepreședintelui Comisiei Europene, Vera Jourova, la București un proiect de lege care transpune o directivă europeană privind avertizorii de integritate, criticat puternic de ONG-uri pe motiv ca descurajează semnalarea actelor de corupție și de nerespectare a legii.
Un alt motiv pentru care Kovesi anunță că analizează posibilitatea sesizării Comisiei Europene în ce privește activarea mecanismului de condiționalitate a fondurilor este faptul că Parchetul European nu ar fi primit încă cei 9 procurori delegați suplimentar față de cei desemnați deja și că ” a existat o întârziere considerabilă în ceea ce privește acordarea biroului EPPO din România a unui număr adecvat de ofițeri de poliție judiciară în sprijinul operațiunilor sale”.
România nu ar fi prima țară în cazul căreia Parchetul European cere Comisiei activarea mecanismului de condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept. Acest lucru s-a întâmplat deja în cazul Sloveniei și Poloniei.
Kovesi declara, în iulie 2021, că Slovenia, reprezintă un „risc uriaș” în ceea ce privește fraudarea fondurilor europene, din cauză că la data respectivă Slovenia nu nominalizase procurori pentru Parchetul European (EPPO) pe care îl conduce, acesta fiind însărcinat cu anchetarea fraudelor legate de fondurile europene și a altor infracțiuni legate de bugetul UE.
În februarie 2022, Laura Kövesi, şefa Parchetului European, a avertizat că refuzul Poloniei de a coopera cu instituţia pe care o conduce riscă să înlesnească fraudele cu fonduri UE.
Kovesi susţine că poziția Poloniei îngreunează investigaţiile legate de corupția transfrontalieră în UE, transmite EU Observer.