Legătura neștiută dintre țipatul la copii și consumul de droguri
Țipatul la copii îi poate influența atât de mult pe cei mici încât cresc puternic șansele ca aceștia să ajungă să-și facă rău singuri, să se drogheze sau să întreprindă acțiuni care îi duc la închisoare.
Consumul de droguri și țipatul la copii
Deși legătura părea puțin probabilă, un grup de cercetări americani demonstrează o relație puternică între vorbitul dur cu minorii, cu țipete și amenințări și consumul de droguri, sinucidere sau o eventuală condamnare la închisoare, într-un studiu publicat în revista Child Abuse & Neglect (Abuzul și Neglijarea Copilului).
„Aceste tipuri de acțiuni ale adulților pot fi la fel de dăunătoare pentru dezvoltarea unui copil ca și alte subtipuri de maltratare recunoscute în prezent și stabilite criminalistic, cum ar fi abuzul fizic și sexual în copilărie”, spun cercetătorii în lucrarea lor.
Abuzul verbal este mai des întâlnit decât abuzul fizic sau sexual la adresa celor mici. Aproape 40% din copii aud cuvinte dure, pe un ton violent, iar experții spun că numărul lor este în creștere.
„Adesea, adulții nu sunt conștienți de modul în care tonul lor de strigăt și cuvintele de critică, cum ar fi „prost” și „leneș”, pot avea un impact negativ asupra copiilor” a punctat profesorul Shanta R Dube, expert american în abuzul asupra copiilor și co-autor al studiului, conform The Guardian.
Cât de mult influențează cuvintele jignitoare
Studiul din Marea Britanie, condus de profesorul Mark Bellis, a implicat un eșantion reprezentativ de 20.556 de rezidenți din Regatul Unit. Astfel, în cazul celor abuzați verbal erau de două ori mai multe riscuri să consume canabis și să ajungă la închisoare, față de cei care nu au fost tratați rău când erau mici.
Un alt sondaj făcut cu 1.000 de tineri cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani din Regatul Unit a constatat că 41% au spus că adulții, în principal părinți, îngrijitori, profesori și părinții prietenilor, au folosit frecvent cuvinte jignitoare și supărătoare pentru a-i învinovăți, insulta sau critica. Jumătate (51%) au spus că au experimentat un astfel de comportament săptămânal și unul din 10 a spus că l-a întâlnit zilnic.
Întrebați care au fost cele mai dureroase și supărătoare cuvinte care le-au fost adresate, copiii au citat „ești inutil”, „ești prost” și „nu poți face nimic bine”. În schimb, cele mai pozitive lucruri auzite de cei mici de la părinți au fost: „Sunt mândru de tine”, „Poți să o faci” și „Cred în tine”.
„Copiii sunt pregătiți genetic să aibă încredere în ceea ce spun adulții. Dacă trădăm această încredere folosind cuvintele pentru a abuza mai degrabă decât pentru a preda, acest lucru îi poate lăsa pe copii nu doar rușinați, izolați și excluși, dar și incapabili să se implice în comunitatea lor și să beneficieze pe deplin de învățarea socială” explică profesorul Peter Fonagy, coautor al lucrării, șeful diviziei de psihologie și științe lingvistice de la University College London (UCL).
De asemenea, un astfel de limbaj duce la grave probleme psihice.
„Știm din sute de studii că expunerea la abuz verbal afectează profund copiii și este asociată cu suferință psihologică persistentă, dificultăți emoționale și relaționale complexe, tulburări fizice și mentale, probabilitate crescută de a recrea situații abuzive în viața lor, precum găsirea unui partener care este abuziv față de ei sau fiind ei înșiși cei ce abuzează. Folosirea cuvintelor pentru intimidare, rușine și control poate părea mai puțin dăunătoare decât amenințarea corporală, dar aceleași riscuri însoțesc această utilizare greșită a limbajului: stima de sine scăzută, nevoia crescută de nicotină, consumul de alcool și substanțe, riscul crescut de anxietate, depresia și chiar tulburări psihotice” a adăugat profesorul Peter Fonagy.
