Legea ANI, redepusă la Parlament. Mircea Abrudean: Este un proiect pro-transparenţă şi care respectă Constituţia
Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, anunţă că Legea ANI, respinsă în urmă cu o zi după ce PNL şi USR au reclamat introducerea unor amendamente neconstituţionale, a fost redepusă la Parlament.
”Este un proiect pro-transparenţă şi care respectă Constituţia”, afirmă Abrudean, cerând ”PSD şi aliaţilor săi să nu introducă amendamente otrăvite, neconstituţionale”.
”Aşa cum am anunţat ieri după respingerea legii integrităţii, astăzi am depus din nou proiectul de lege. Este un proiect pro-transparenţă şi care respectă Constituţia. Cerem PSD şi aliaţilor săi să nu introducă amendamente otrăvite, neconstituţionale, care distrug jalonul sau ascund averi”, a scris, vineri, pe Facebook, preşedintele Senatului, Mircea Abrudean.
Potrivit acestuia, dincolo de respectarea jalonului din PNRR, ”avem nevoie de un mecanism real de transparenţă a averilor prin această lege”.
”România riscă să piardă aproape 800 de milioane de euro dacă PSD continuă să saboteze legea integrităţii”, a mai transmis liberalul.
Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii, respinsă joi, la Senat, în calitate de Cameră decizională, a fost votată de parlamentari PSD, UDMR, de un singur senator AUR, de 7 senatori PACE – Întâi România şi de 3 neafiliaţi.
25 de senatori AUR s-au abţinut, în timp ce senatorii PNL şi USR şi liderul senatorilor AUR Petrişor Peiu nu au votat deşi au fost prezenţi la şedinţă.
PSD a acuzat AUR, PNL şi USR că s-au coalizat şi nu au votat Legea ANI, sacrificând 770 de milioane de euro din PNRR, ”ca să-l salveze pe Dominic Fritz”.
În schimb, USR a acuzat PSD că a introdus amendamente ”cu dedicaţie”, care-l vizau direct pe preşedintele formaţiunii, Dominic Fritz.
USR a depus un denunţ penal pentru fals intelectual, după introducerea în mod fraudulos a amendamentului neaprobat în raportul Comisiei juridice, la proiectul legii ANI
Diana Stoica, lideul deputaţilor USR, a depus vineri un denunţ penal la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru fals intelectual, cu privire la un amendament apărut în raportul oficial al Comisiei juridice fără să fi fost depus, dezbătut sau votat de vreun parlamentar, la proiectul legii ANI.
Potrivit USR, amendamentul figurează la poziţia 193, pagina 79, din raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi asupra propunerii legislative privind integritatea (Pl-x nr. 521/2026) – legea care condiţionează un jalon PNRR cu termen 31 august. În raport, textul apare la secţiunea „amendamente admise”, cu menţiunea „Autor: Comisia juridică”.
„Un articol a fost introdus pe sub mână, într-un document oficial al Camerei Deputaţilor, semnat în numele unei comisii care nu l-a văzut niciodată şi în mod cert nu l-a votat. Am depus plângere penală ca să aflăm cine l-a pus acolo. Nu cred în articole care se scriu singure”, a declart lidera deputaţilor USR, Diana Stoica.
Potrivit USR, amendamentul nu a figurat în niciunul dintre documentele de lucru puse la dispoziţia membrilor Comisiei în şedinţele din 27 şi 28 iulie, nu a fost dezbătut, nu a fost supus votului, nu a fost adoptat de Comisie, nu are şi nu putea avea drept autor Comisia juridică, întrucât un amendament se atribuie Comisiei doar în urma unui vot al membrilor ei, în şedinţă legal constituită.
Lidera deputaţilor USR explică de ce amendamentul nu poate fi considerat o eroare materială: „O eroare materială e când scrii 2025 în loc de 2026. Sau când încurci două poziţii în tabel. Aici a apărut un alineat întreg, scris juridic corect, cu termen de execuţie de 30 de zile în el. Nu se greşeşte aşa. Şi mai e ceva. Dacă amendamentul ar fi fost depus de cineva, discutat în comisie şi respins, iar în raport ar fi apărut din greşeală ca admis – aia era eroare, o recunoşteam ca atare şi mergeam mai departe. Dar textul ăsta nu există nicăieri înainte de raport. Nu e depus de nimeni, nu e semnat de nimeni, nu e motivat de nimeni. A apărut direct la pagina 79, gata făcut, cu numele comisiei pe el, pus în faţa parlamentarilor pentru a fi votat”, menţionat Stoica.
Denunţul solicită începerea urmăririi penale in rem şi administrarea de urgenţă a probelor susceptibile de alterare sau pierdere: exemplarul oficial al raportului şi versiunile lui anterioare, registrul amendamentelor, documentele transmise membrilor Comisiei, procesele-verbale, stenogramele, înregistrările audio-video, listele de prezenţă şi evidenţele votului din şedinţele din 27, 28 şi 29 iulie.
