Sondaj INSCOP: Majoritatea românilor consideră că lucrurile se îndreaptă într-o direcție greșită
Românii nu mai au încredere în viitorul țării. Conform celui mai recent sondaj INSCOP, marea majoritatea a cetățenilor țării consideră că lucrurile nu se îndreaptă într-o direcție bună. Cei mai optimiști sunt tinerii sub 30 de ani, cu educație superioară.
Sondaj INSCOP despre direcția țării
Conform unui sondaj INSCOP, realizat în perioada 1 – 7 septembrie, marea majoritate a românilor consideră că lucrurile în țară se îndreaptă într-o direcție greșită. În schimb, proporția celor optimiști privind direcția țării a coborât la cel mai scăzut nivel din acest an.
17.1% dintre respondenți sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție bună (față de 17.5% în mai 2026, 20.4% în aprilie 2026, 24.3% în martie 2026 și 22.1% în ianuarie 2026).
76.5% cred că lucrurile merg într-o direcție greșită (față de 73.5% în mai 2026, 73.8% în aprilie 2026, 69.1% în martie 2026 și 70.9% în ianuarie 2026), iar 6.4% nu știu sau nu răspund (față de 9% în mai 2026, 5.8% în aprilie 2026, 6.6% în martie 2026 și 7% în ianuarie 2026).
„Direcția în care se îndreaptă lucrurile în țară ar trebui să fie un indicator destul de plictisitor. Dar el se activează în momente de criză. Sunt ani deja de când neîncrederea este sus la noi în țară.
În septembrie, opinia că lucrurile se îndreaptă într-o direcție greșită e la aproape 6 puncte procentuale peste cifra din ianuarie, după ce jumătatea acestui interval fusese atinsă la moțiunea de cenzură, urmare a căreia a dispărut coaliția de guvernare.
E de fapt un indicator al unui climat de opinie în care toți găsim mai ușor vinovați decât soluții”, spune Darie Cristea, director de cercetare INSCOP Research.
Cei mai optimiști sunt tinerii
Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație superioară sunt cei mai optimiști cu privire la direcția țării.
Sunt pesimiști cu privire la direcția țării într-o proporție semnificativ mai mare decât media votanții AUR și persoanele între 30 și 44 de ani.
Metodologie: Datele au fost culese în perioada 1 – 7 septembrie 2026.
Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
