Lovitură pentru Putin după anunțul lui Stoltenberg: Finlanda şi Suedia semnează oficial protocoalele de aderare la NATO marţi
Finlanda şi Suedia vor semna oficial protocoalele de aderare la NATO marţi, a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferinţe de presă în marja summitului de la Madrid, joi.
Lovitură pentru Putin după anunțul lui Stoltenberg: Finlanda şi Suedia semnează oficial protocoalele de aderare la NATO marţi
Stoltenberg a subliniat că decizia de aderare a Finlandei şi Suediei a fost deja luată de către statele membre NATO, însă protocolul de aderare trebuie ulterior ratificat de cele 30 de Parlamente pentru a permite ambelor state nordice să devină parte a blocului militar.
Întrebat dacă alianţa se va lupta să păstreze unitatea cu atât de mulţi membri diferiţi, el a precizat: ”Veţi găsi întotdeauna diferenţe, iar pentru mine acest aspect nu reprezintă o slăbiciune… suntem naţiuni democratice”.
Şeful NATO a adăugat că este important ca membrii să se poată ”uni în jurul problemelor esenţiale”.
Potrivit lui Stoltenberg, trăim într-o lume mai ”periculoasă” şi „imprevizibilă”, cu operaţiuni militare la scară largă în Europa, nemaivăzute după cel de-al Doilea Război Mondial.
”În acelaşi timp, ştim şi că situaţia se poate agrava. Pentru că, dacă se transformă într-un război la scară largă între Rusia şi NATO, atunci vom vedea suferinţă, pagube, moarte şi distrugere la o scară mult, mult mai rea decât ceea ce vedem astăzi în Ucraina”, a mai declarat Stoltenberg.
El a menţionat că NATO are două sarcini: una este de a oferi sprijin Ucrainei, iar cealaltă de a preveni escaladarea conflictului dincolo de Ucraina.
”Acesta este motivul pentru care NATO nu face parte din conflictul de pe teren”, susţine Stoltenberg.
Alianţa şi-a sporit prezenţa pe Flancul Estic cu peste 40.000 de militari ”pentru a elimina orice calcul greşit sau neînţelegere la Moscova cu privire la disponibilitatea noastră de a proteja fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a conchis el.
Alianța Nord-Atlantică se confruntă cu cea mai gravă criză din ultimele decenii
Alianţa Nord-Atlantică se confruntă cu cea mai gravă criză strategică din ultimele decenii, dar dă dovadă de unitate şi este determinată să contracareze riscurile generate de Rusia şi de China, precum şi terorismul, modificările climatice şi problemele alimentare.
„Actualul summit a produs decizii ample în sensul adaptării Alianţei la viitor. Am decis o modificare fundamentală a modalităţilor de disuasiune şi apărare. Am convenit să invităm Finlanda şi Suedia să se alăture Alianţei noastre. Am stabilit susţinere pe termen lung pentru Ucraina. Am decis Conceptul Strategic al NATO şi am stabilit să accelerăm contracararea schimbărilor climatice”, a declarat Jens Stoltenberg, prezentând concluziile summitului NATO.
„Am convenit să aprofundăm relaţiile cu unii dintre cei mai apropiaţi parteneri ai Alianţei, inclusiv din zona Indo-Pacifică. Sesiunea noastră finală a summitului s-a concentrat pe ameninţările şi provocările din Orientul Mijlociu, nordul Africii şi zona Sahel. (…) Noul Concept Strategic identifică terorismul ca fiind una dintre principalele ameninţări la adresa securităţii. Am revizuit progresele în lupta împotriva terorismului, în toate formele şi manifestările. (…) Misiunea NATO de instruire în Irak ajută la evitarea replierii grupului Stat Islamic în Irak şi Siria (ISIS). Pentru prima dată, am stabilit şi un plan de construire a capacităţilor de apărare în Mauritania. (…) Vom oferi asistenţă suplimentară pentru dezvoltarea capacităţilor Tunisiei şi vom continua să susţinem Iordania”, a adăugat secretarul general NATO, conform declaraţiilor postate pe site-ul NATO.
