LIFESTYLE

Marea iubire a lui Grigore Antipa: femeia de care nu se despărțea ”nicio clipă”. La moartea moartea omului de știință, soția lui s-a sinucis

Marea iubire a lui Grigore Antipa femeia de care nu se despărțea nicio clipă. La moartea moartea omului de știință soția lui s-a sinucis
BU-F-01073-1-06151, Grigore ?i Alina Antipa, 1912, Artist:

Marea iubire a lui Grigore Antipa. Omul de ştiinţă, părintele oceanografiei româneşti, are o poveste de viaţă mai puţin obişnuită. Cercetătorul a avut cu soţia lui, Alina, o legătură atât de puternică, încât atunci când el a murit, ea n-a mai vrut să-i supravieţuiască.

Grigore Antipa era născut la 27 noiembrie 1867, la Botoşani.

În anul 1885 s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe şi Medicină a Universităţii din Iaşi, la secţia de Ştiinţe Naturale. Întrerupe cursurile universităţii ieşene şi pleacă împreună cu fratele său la Jena, unde devine elevul celebrului profesor Ernst Haeckel, considerat cel mai strălucit naturalist după Darwin, înfocat susţinător al teoriei evoluţioniste şi fondatorul Muzeului Filetic.

Întors la Jena în toamna anului 1889, Grigore Antipa pleacă într-o expediţie în Insula Helgoland.

La 9 martie 1891, Grigore Antipa a primit examenul de doctorat cu menţiunea Summa Cum Laude, acordat de Ernst Haeckel doar de trei ori în cariera sa.

Primul studiu oceanografic românesc

În august 1892, tânărul doctor în ştinţele naturii se întoarce în România şi obţine o întrevedere cu regele Carol I, căruia îi înmânează un memoriu pentru introducerii pisciculturii raţionale în apele României.

Impresionat de viziunea naturalistului, suveranul îl recomandă miniştrilor săi: lui Petre Carp, ministrul Agriculturii şi Domeniilor, pentru ocuparea postului de director general al Pescăriilor Statului; apoi lui Take Ionescu, ministrul Cultelor, pentru funcţia de director al colecţiilor zoologice din cadrul Muzeului de la Universitate; şi nu în cele din urmă generalului Ion Lahovary, ministru de Război, pentru a-i permite îmbarcarea pe navele militare care plecau pe Marea Neagră.

În anul 1893, Grigore Antipa face astfel primul studiu oceanografic românesc, în Marea Neagră, realizat într-o expediţie de 9 luni la bordul crucişătorului Elisabeta

Marea iubire a lui Grigore Antipa. Cercetătorul și soția sa erau primitori, veseli și mergeau peste tot împreună

La 1 iulie 1899, Grigore s-a căsătorit cu Alina (Alexandrina) Petrescu, fiica generalului Zaharia Petrescu, născută în 1873

Alina şi Grigore formau o pereche pe care toată lumea o privea curios, dar admirativ. Cercetătorii de la „Antipa“ au făcut publice amintirile Zoei Cămărăşescu despre cuplul Grigore şi Alina Antipa.

„Toată lumea îl iubea şi o iubea şi pe soţia sa, o femeie frumoasă, elegantă, mult mai înaltă ca el, care se lăsa răsfăţată de Grigore ca un copil.

Au trăit nedespărţiţi. Primitori, veseli mergeau peste tot împreună. Ea, cochetă, se ocupa mult de toalete, întârzia în faţa oglinzii şi prin prăvălii. Îl întâlneai pe Antipchen, aşteptând în capul scării sau în faţa unui magazin. .

Când el a murit, ea s-a otrăvit

”A trecut Antipchen prin toate domniile, acelaşi om drăguţ, simplu, foarte preţuit în ţară ca şi în străinătate, pentru ştiinţa lui. Când el a murit, în 1944, Alina n-a putut înfrunta viaţa mai departe fără Grigoraş, şi s-a otrăvit.” mai spune Zoe Cămărășescu.

”Dar timpul cât i-a trebuit ei ca să moară, l-a silit pe Antipchen s-o mai aştepte pentru ultima oară, întins în sicriu, în marea aulă a Muzeului până când Alina şi-a dat ultima suflare.

Apoi au plecat împreună, acolo de unde nu te mai întorci“.

Soții Antipa au fost incinerați

Singurul care relatează într-un text publicat acest moment este colaboratorul său cel mai fidel, Mircea Paucă (1998).

”În noaptea de 8 spre 9 martie, după miezul nopţii, Dr. Antipa a constatat că i se întâmplă ceva neobişnuit. A sunat femeia din casă (o săsoaică din Transilvania care facea menajul soţilor Antipa) spunându-i să cheme medicul. Abia peste vreo oră, acesta – un medic, în acel timp, militar – când a sosit nu a mai putut face altceva decât să constate decesul. În această situaţie, medicul a anunţat să vină rudele”.

Tot de la Mircea Paucă au rămas mărturii extrem de importante legate de ceremonia funerară, de cei care au venit pentru a-şi prezenta condoleanţele, dar şi grozăvia deciziei Alinei Antipa de a-și curma zilele golind un tub cu Luminal.

Mircea Paucă a fost cel care s-a ocupat de toate formalităţile, inclusiv de incinerarea celor doi şi montarea urnelor într-o mică nişă din peretele stâng ce separă holul de sala centrală, nişă în care au rămas până în 2008 când muzeul s-a închis pentru renovare.

Mircea Paucă explică decizia incinerării celor doi prin faptul că Antipa nu s-a ocupat vreodată să-şi cumpere un loc de veci, iar în vreme de război era extrem de dificilă găsirea unui loc la cimitir“, descrie Iorgu Petrescu.