De asemenea, în ziua a treia se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui, iar ouăle se pot ciocni şi „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.
în această zi, copiii de până la 14 ani se duc la un pom înflorit pentru a se înfrăţi. Sub pom se aşază ouă roşii şi sare.
Altă superstiție este legată de firimiturile rămase de la masa de Paşte, care ar trebui să fie păstrate și îngropate. Se spune că din ele va răsări o plantă numită “cucoană” sau “maruncă” care se pisează şi se pune în băutură, atunci când o femeie își doreşte să aibă copii.
Marțea Albă din Săptămâna Luminată
În unele zone ale ţării, în a treia zi de Paşte, finii obişnuiau să dăruiască naşilor nu doar pască, ci şi colaci.
Potrivit tradiţiei, în această zi se întorc vizitele făcute în prima zi de Paşte. Oamenii obişnuiesc să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite în trecut „Umblatul cu pască “. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos.
Tot în această zi au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor.
