De mâine, 1 ianuarie 2024, intră în vigoare pachetul de măsuri fiscale propuse și adoptate de Guvern în construcția bugetară pentru anul viitor. Consultanții financiari atrag atenția că modificările fiscale vor afecta mediul investițional.
Nu de aceeași părere sunt și experții Fondului Monetar Internațional (FMI) care consideră pachetul de măsuri fiscale o măsură economică bună, dar insuficientă. Regimul fiscal, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie, va afecta persoanele fizice cât și entitățile juridice, spun specialiștii.
Anularea facilităților fiscale pentru salariați și impozitarea suplimentară a cifrei de afaceri sunt principalele motive invocate de analiștii financiari.
Astfel, entităților juridice cu cifra de afaceri de peste de 50 de milioane de euro li se vor aplica un impozit suplimentar de 1% pe cifra de afaceri. În tot acest timp operatorii din industria petrolieră și gaze naturale care înregistrează o cifră de afaceri peste plafonul de 50 de milioane vor plăti un impozit suplimentar de 0,5% din veniturile totale ajustate cu venituri neimpozabile, investiții și amortizări.
Nici instituțiile de credit nu vor scăpa de taxarea suplimentară. Vor plăti un impozit suplimentar calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a unei cote de impozitare de 2% în intervalul 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2025 și de 1% de la 1 ianuarie 2026.
Pentru microîntreprinderi, Guvernul a pregătit două cote de impozitare a veniturilor. Prin urmare, li se vor reține 1% micro-întreprinderilor care nu realizează venituri de peste 60.000 de euro. Pentru cele care depășesc plafonul de 60.000, cota de impozitare suplimentară va fi de 3%. Vorbim aici de micro-îmtreprinderile care desfășoară următoarele categorii de activități:
În privința persoanelor fizice care obțin venituri sub formă de salariu ca urmare a activității de programare, vor fi scutite de plata impozitului pe venit, dar numai pentru un singur contract și doar pentru veniturile lunare brute de până la 10.000 de lei. Facilitățile fiscale sunt valabile până pe 31 decembrie 2028.
În sectorul construcții, agricultură și industria alimentară, măsura scutirii de la plata impozitului pe venit se aplică doar pentru un singur contract individual de muncă, indiferent de normă și doar pentru veniturile de cel mult 10.000 de lei.
Totodată, se elimină exceptarea de la CAS precum și scutirea de la plata contribuției de asigurări sociale datorate de către angajtori pentru munca prestată în condiții deosebite, speciale sau în alte condiții de muncă.
Guvernul a modificat și sistemul de impozitare pentru freelanceri. Astfel, persoanele care obțin venituri din activități independente, în sistem real, nu mai pot avea cheltuieli de sponsorizare care să poată fi deductibile. De asemenea, a scăzut și plafonul pentru decontările abonamentelor de sport, de la 400 de euro/an la 100 de euro.
Valoarea bonurilor de masă ar urma să crească din februarie 2024 cu 14% de la 35 de lei la 40 de lei. De asemenea, va crește și cuantumul voucherelor de vacanță până la 1.600 de lei.
Persoanele fizice care obțin venituri din activități independente, indiferent de numărul de contracte, vor plăti constribuția de asigurări sociale de sănătate pe fiecare sursă de venit, la o bază anuală de calcul care nu poate depăși nivelul de 60 de salarii minime brute pe țară.
Tot în pachetul de măsuri fiscale care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024 regăsim și majorarea TVA-ului pentru panourile solare, pompele de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență. Astfel, taxa pe valoare adăugată va crește de la 5 la 9%.
Tot de la 1 ianurie vor crește accizele pentru băuturile non-alcoolice cu un conținut ridicat de zahăr. Pentru băuturile care au între 5-8 grame/100ml acciza se va majora cu 0,4 lei/litru. Pentru răcoritoarele care au zahăr de peste 8g/100 ml, acciza va crește cu 0,6 lei/litru. Produsele din tutun se vor majora cu 7,5% iar băuturile alcoolice se vor majora cu 10% de la 1 ianuarie.
Sistemul RO e-Factură devine obligatoriu de la 1 ianuarie. În prima fază, în intervalul 1 ianuarie-30 iunie 2024, societăților comerciale le revine obligația de a raporta în sistemul național toate facturile emise pentru alte companii cât și pentru instituțiile publice.