Misterele nedezlegate de pe Columna lui Traian: moartea lui Decebal, otrăvirea în masă de la Sarmizegetusa și răpirea prinţesei dace
La data de 12 mai a anului 113, împăratul Traian inaugura la Roma unul dintre cele mai importante monumente artistice ale antichitatii romane: Columna lui Traian, care avea sa imortalizeze imagini din razboaiele sale victorioase impotriva dacilor.
Proportiile monumenului, conținutul său, dar și locul unde a fost amplasat dovedesc că Traian a pus mare preț pe victoria asupra Daciei, mai mult decât e alte victorii.
Misterele nedezlegate de pe Columna lui Traian. 2000 de personaje gravate în marmură
Corpul coloanei, cu o înalțime de 26,92 metri, este construit din 18 blocuri de marmură, fiecare cântărind circa 30 de tone. Au fost montate prin îmbinare, fără a se folosi mortar.
Pe columnă apar 2500 de figuri omenești, de aproximativ 60-75 cm înălțime. Împăratul Traian este prezent de 60 de ori. Scenele descriu povestea celor două războaie romane din Dacia dintre 101-102 și 105-106. ”Povestea” începe cu soldați romani care se pregatesc pentru razboi și se termină cu dacii alungați de pe tărâmurile lor.
Moartea regelui dac Decebal
Una dintre cele mai dramatice secvențe de pe columnă este cea a morţii regelui Decebal, după cucerirea Sarmizegetusei de către armatele romane.
Încolţit de legiunile romane, Decebal îşi curmă viaţa înainte de a cădea în mâinile duşmanilor. Scena este descrisă de cercetătorul Radu Vulpe, autor al volumului „Columna lui Traian”:
„Înainte de a fi atins de mâinile urmăritorilor, Decebal, într-o atitudine maiestuoasă şi sfidătoare, îşi taie gâtul cu sabia-i curbă. Artistul Columnei l-a surprins în cădere, cu genunchiul stâng în pământ, cu mâna stângă, crispată pe marginea mantiei, atingând rădăcina stejarului. Piciorul drept a alunecat lângă scutul mare, bogat împodobit. Cu ultima privire îşi înfruntă duşmanii”
Trupul lui Decebal a fost decapitat, iar capul său a fost adus ca trofeu la Roma.
Sinucidere în masă la Sarmizegetusa?
Sunt tulburătoare scenele care prezintă asediul final al romanilor asupra capitalei Daciei, Sarmizegetusa.
Dacii apar dând foc clădirilor şi tunului de lemn din interiorul cetăţii, din dorinţa de a devasta aşezarea, înainte de a fi cucerită de romani. Există și o scenă ciudată, în care apărătorii cetăţii dace întind braţele pentru a primi vase din care sorb apă sau otravă.
„Cercetătorii au explicat unanim aceste scene drept aspecte ale unei sinucideri în masă a fruntaşilor daci, care ar bea otravă pentru a nu cădea vii în mâinile cuceritorilor romani”, afirma Radu Vulpe.
Capturarea prinţesei dace
O scenă aparte de pe Columnă prezintă episodul capturării surorii lui Decebal.
În scena cu numărul XXX este ilustrat Traian, însoţit de doi adjutanţi, asistând la îmbarcarea pe o corabie a unei tinere femei dace, de rang înalt. Prizoniera este arătată ţinând un prunc la sân şi salutând de despărţire un grup de femei dace. Împăratul este înfăţişat acordându-i femeii o atenţie deosebită.
Potrivit istoricilor, momentul este semnificativ pentru modul în care au decurs tratativele de încheiere a primului război daco-roman, din vremea împăratului Traian. Poporul dac, afirma Radu Vulpe, nu i-ar fi iertat regelui său sacrificarea evitabilă a unui membru al familiei sale, de aceea, răpirea surorii lui Decebal a contribuit la acceptarea chiar a unei păci umilitoare pentru daci.
