Miză importantă pentru România la Consiliul de Securitate al ONU. UPDATE: Rusia acuză fake-news privind incidentul de la Galați, SUA transmite că e alături de România LIVE VIDEO
Consiliul de Securitate al ONU dezbate în această seară cererea României după ce o dronă s-a prăbușit peste un bloc din Galați. Ministra de Externe, Oana Țoiu, va prezenta ”încălcările flagrante ale dreptului internaţional şi riscurile pe care le generează aceste acţiuni repetate ale Federaţiei Ruse”, după ce o dronă s-a prăbuşit la Galaţi.
UPDATE Oana Țoiu: Este imperativ ca acest Consiliu să se ocupe de această agresiune neprovocată
Ministrul român al Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, reafirmă, la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU, că analiza realizată de miliitarii români arată că drona care a explodat la ultimul etaj al unui bloc din Galaţi este o dronă Geran 2, de provenienţă rusească.
Ea îl contrazice astfel pe reprezentantul Rusiei la ONU, care a afirmat că nu sunt dovezi conform cărora drona explodată la Galaţi este din Rusia. Oana Ţoiu reafirmă, totodată solidaritatea şi sprijinul României faţă de Ucraina.
Oana Ţoiu a amintit, în discursul ţinut, luni seară, la ONU, că este prima dată când România convoacă oficialii ONU în cei 70 de ani de când face parte din organizaţie.
”Este imperativ ca acest Consiliu să se ocupe de această agresiune neprovocată (…) Să nu considerăm că această nouă escaladare este noua normalitate”, a afirmat Oana Ţoiu.
Ea a subliniat că analiza specialiştilor români arată că drona care s-a izbit de un bloc, la Galaţi, făcea parte dintr-un ”roi” de rone ruseşti.
”De la începutul războiului de agresiune contra Ucrainei, dronele ruseşti au intrat de multe ori în spaţiul aerian românesc şi în spaţiile aeriene ale altor ţări. (…) În România, au avut loc, anul acesta, mai mult de 30 de asemenea incursiuni, cu frecvenţă în creştere. De data aceasta este diferit, pentru că e prima dată când cetăţeni au avut nevoie de îngrijiri medicale”, a explicat Oana Ţoiu.
Ministrul Afacerilor Externe a spus că efectele ar fi putut fi ”şi mai grave”, arătând că România condamnă incursiunile dronelor ruseşti pe teritoriul său naţional, ”indiferent de ţinta lor iniţială”.
Ţoiu a reafirmat sprijinul României pentru Ucraina, arătând că România nu participă la război, dar că este dispusă să fie parte a eforturilor de pace.
”Faptul că acest moment este unul grav este clar. Este pentru prima dată, în istoria de 70 de ani de când suntem membri ai ONU, când România cere o întâlnire urgentă a Consiliului de Securitate într-o chestiune care o priveşte direct. Istoria noastră a avut şi ea problemele ei. După cum am auzit în această sală, s-a vorbit despre cei care înţeleg Federaţia Rusă şi aş spune că noi, cei din estul Europei, înţelegem bine lucrurile.
Deşi istoria noastră nu a fost lipsită de probleme, nu am cerut să aibă loc o întâlnire până astăzi, dar facem asta astăzi pentru că ceea ce am reuşit să obţinem în mulţii ani care au trecut este să construim o ţară sigură, o economie în creştere – în trei decenii a crescut de 10 ori – am ajuns să fim un partener de securitate în regiune şi vrem ca lucrurile să continue în viitor. Înţelegem însă acum, mai mult ca niciodată, că pentru ca aceste lucruri să se întâmple şi să se întâmple fără riscuri trebuie să facem toate lucrurile care ne stau în putinţă, individual şi în mod colectiv ca să ajutăm la oprirea războiului de la graniţele noastre şi la găsirea unei căi diplomatice”, a afirmat Oana Ţoiu.
Ea a cerut ONU să se ocupe de chestiunea războiului declanşat de Rusia în Ucraina.
”Avem o responsabilitate comună, nu doar pentru a arăta care sunt limitele, dar şi pentru a ne asigura că nu mutăm aceste graniţe sau limite după cum ar vrea unii. Este imperativ ca acest Consiliu să se ocupe de această agresiune neprovocată. Consiliul de Securitate este cel mai puternic instrument al comunităţii internaţionale, un instrument pentru a preveni percepţia normalizării abuzului. Putem şi trebuie să ne asigurăm că aceste limite nu se mută. Să nu considerăm că această nouă escaladare este noua normalitate”, a adăugat Ţoiu.
Potrivit acesteia, ”analiza militară a României arată că drona făcea parte dintr-un roi de drone folosit într-un atac de noapte contra infrastructuri civile de pe Dunăre din Ucraina”.
”Efectele ar fi putut fi şi mai grave. România condamnă cu fermitate această activitate nechiziuită şi incursiuni repetate ale dronelor ruseşti pe teritoriul nostru suveran. Indiferent de destinaţia lor iniţială, gravitatea activităţii şi responsabilitatea celor care au comis faptul este clară. Riscul acesta subminează şi mai mult pacea şi securitatea în Europa. Prin implicaţiile sale, el reprezintă un element de îngrijorare pentru toţi membrii Consiliului de Securitate”, a arătat Oana Ţoiu.
UPDATE: SUA transmite că e alături de România
Statele Unite au condamnat, în Consiliul de Securitate al ONU, pătrunderea „imprudentă” a unei drone militare rusești în spațiul aerian al României.
Reprezentantul SUA a spus că drona a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit mai multe persoane.
„Statele Unite sunt alături de aliatul său NATO, România. Gândurile noastre sunt alături de răniți și de toți cei afectați la Galați”, a transmis diplomatul american.
El a reiterat angajamentul Washingtonului față de apărarea Alianței.
„Așa cum am mai spus, vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a declarat reprezentantul SUA.
UPDATE: Rusia acuză fake-news privind incidentul de la Galați și propaganda occidentului
Reprezentantul Rusiei la ONU a respins, în Consiliul de Securitate, acuzațiile formulate după incidentul de la Galați, susținând că România ar fi convocat „în grabă” reuniunea și ar fi lansat acuzații „nefondate și părtinitoare” împotriva Moscovei.
Diplomatul rus a afirmat că scopul principal al reuniunii ar fi fost „generarea unui nou val de isterie mediatică anti-rusă”, la cererea statelor occidentale. El a susținut că versiunea prezentată de România ridică semne de întrebare „atât din perspectivă tehnică, cât și factuală”.
Potrivit reprezentantului Rusiei, forțele armate ruse au desfășurat, în noaptea de 29 mai, operațiuni împotriva infrastructurii militare ucrainene. El a spus că atacurile au vizat inclusiv facilități din portul Reni, în regiunea Odesa, despre care Moscova afirmă că ar fi folosite pentru aprovizionarea armatei ucrainene cu echipamente militare occidentale.
„Desigur, vom distruge astfel de transporturi cât mai devreme și cât mai departe posibil”, a declarat reprezentantul rus.
Acesta a pus sub semnul întrebării afirmațiile potrivit cărora o dronă rusească de tip Geran-2 ar fi lovit acoperișul unui bloc din Galați. Diplomatul rus a susținut că o astfel de dronă transportă aproximativ 50 de kilograme de explozibil și că, dacă ar fi lovit acoperișul clădirii, „consecințele nu s-ar fi limitat la incendiul arătat de presa română”.
„Acoperișul ar fi fost complet distrus”, a afirmat acesta.
Reprezentantul Rusiei a mai spus că distanța dintre portul Reni și clădirea din Galați este de aproximativ 19,5 kilometri și a susținut că, dacă drona ar fi fost interceptată de apărarea antiaeriană ucraineană în apropiere de Reni, aceasta nu ar fi putut zbura o asemenea distanță fără să detoneze în aer.
Moscova cere, potrivit diplomatului rus, o investigație „completă, obiectivă și depolitizată”, cu participarea părții ruse. El a afirmat că Rusia este pregătită să ia parte la o astfel de anchetă, dar numai dacă îi sunt puse la dispoziție „date obiective” și fragmente din dronă pentru analiză.
„Orice evaluare a unor astfel de incidente trebuie să se bazeze pe fapte verificate, nu pe sloganuri politice”, a declarat reprezentantul Rusiei.
Diplomatul rus a acuzat și presupuse contradicții în declarațiile oficialilor români. El a susținut că, inițial, aceștia ar fi vorbit despre o lovitură deliberată asupra unui obiectiv civil, iar ulterior președintele României ar fi afirmat că drona și-ar fi schimbat traiectoria în urma acțiunii apărării antiaeriene ucrainene și ar fi intrat în spațiul aerian românesc.
Reprezentantul Moscovei a sugerat, de asemenea, fără a prezenta dovezi în intervenția sa, posibilitatea unei „provocări” din partea Kievului, menită să testeze reacția statelor NATO și să accelereze implicarea directă a acestora în conflict.
El a criticat și reacția României, inclusiv decizia de închidere a Consulatului General al Rusiei de la Constanța și solicitarea ca șeful misiunii consulare să părăsească țara în termen de 72 de ore. Potrivit reprezentantului rus, aceste măsuri ar arăta că accentul nu a fost pus pe stabilirea adevărului, ci pe folosirea incidentului pentru alimentarea unei campanii anti-ruse.
UPDATE Reprezentanții lumii condamnă incidentul de la Galați
Kayoko Gotoh, oficial ONU din cadrul Departamentului pentru Afaceri Politice și Consolidarea Păcii, a declarat în Consiliul de Securitate că incidentul de la Galați marchează o premieră gravă de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina.
„Nu a fost prima încălcare raportată a spațiului aerian românesc de către o dronă armată de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina. Totuși, a fost prima dată când un astfel de incident s-a soldat cu victime”, a spus Kayoko Gotoh.
Oficialul ONU a precizat că incidentul se înscrie într-o tendință îngrijorătoare de incursiuni ale dronelor în spațiul aerian și în apele teritoriale ale unor state aflate la granița cu Ucraina sau cu Federația Rusă.
„ONU condamnă ferm toate atacurile asupra civililor și infrastructurii civile”, a declarat Gotoh. Ea a subliniat că astfel de atacuri „încalcă dreptul internațional umanitar și trebuie să înceteze imediat”.
„Civilii trebuie protejați în orice moment”, a adăugat oficialul.
Kayoko Gotoh a mai spus că incidentul de la Galați are loc pe fondul unei escaladări puternice a atacurilor cu rachete și drone lansate de Federația Rusă asupra orașelor ucrainene, care au dus la creșterea numărului de victime civile și la distrugeri ale infrastructurii civile.
Letonia a condamnat, în Consiliul de Securitate al ONU, incidentul de la Galați.
Reprezentanta Letoniei, Sanita Pavļuta-Deslandes, a spus că țara sa a susținut solicitarea României de convocare a reuniunii de urgență și a subliniat că este pentru prima dată când Consiliul de Securitate este chemat să discute un caz în care civili dintr-un stat vecin Ucrainei au fost răniți ca efect direct al atacurilor aeriene de amploare lansate de Rusia împotriva Ucrainei.
„Letonia condamnă în cei mai fermi termeni această nouă escaladare periculoasă din partea Rusiei”, a declarat reprezentanta Letoniei.
Franța și-a exprimat „cea mai fermă condamnare” a Rusiei, după incidentul cu drone de la Galați.
„În noaptea de 28 spre 29 mai, în cadrul unui nou atac rusesc în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, o dronă a intrat în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit într-o clădire din orașul Galați, rănind mai multe persoane”, a declarat diplomatul francez în cadrul ședinței.
Referitor la demersul diplomației de la București, acesta a precizat: „Dorința României de a convoca această reuniune de urgență a Consiliului în urma acestei încălcări intolerabile a integrității sale teritoriale este legitimă și era datoria Consiliului să răspundă”.
Marea Britanie a condamnat, în Consiliul de Securitate al ONU, incidentul de la Galați, unde o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe și a rănit civili.
Reprezentantul britanic James Kariuki a spus că incidentul arată impactul tot mai mare al războiului Rusiei împotriva Ucrainei dincolo de granițele Ucrainei.
„Acțiunile Rusiei reprezintă o încălcare gravă a spațiului aerian NATO. Au fost imprudente și o încălcare inacceptabilă a suveranității României”, a declarat Kariuki.
El a afirmat că Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru escaladare și pentru riscurile tot mai mari la adresa securității regionale și euro-atlantice.
„Suntem uniți în angajamentul nostru de a apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a mai spus reprezentantul Marii Britanii.
UPDATE Oana Țoiu: „Comportamentul este inacceptabil”
Oana Țoiu a explicat, la New York, că o dronă rusească „a lovit și a explodat deasupra acoperișului unui bloc de locuințe din Galați, România”
„Pentru prima dată s-au înregistrat răniți printre cetățenii români. Două persoane au fost rănite și mai mulți locatari au avut nevoie de ajutor. S-a provocat un incendiu și au apărut mari pagube, ceea ce a dus la evacuarea clădirii.
Încălcarea spațiului aerian de către dronele rusești deasupra României și a altor țări central și est-europene a intervenit în mod repetat de la izbucnirea invaziei în Ucraina și reprezintă o consecință a tacticilor de escaladare urmate de Rusia în lupta sa împotriva Ucrainei, având un efect direct asupra vieților unor civili nevinovați în România. Comportamentul este inacceptabil conform legii internaționale și trebuie să se oprească.
Am înregistrat remarcile Secretarului General cu privire la consecințele la scară largă de care trebuie să ne ocupăm. Atacuri contra civilului care necesită să fie condamnate oriunde s-ar întâmpla. Reiterăm sprijinul pentru o încetare a focului imediată, necondiționată și pentru eforturi pentru urmărirea unei păci fără condiții în Ucraina.
Având în vedere încălcarea legilor internaționale, cerem o întâlnire de urgență a Consiliului de Securitate în conformitate cu articolul 44, ca și cu articolul 45 ale Cartei, pentru a se ocupa de această chestiune. Întâlnirea, care va avea loc imediat, se va ocupa de riscurile care subminează pacea și securitatea în Europa”, a spus Oana Țoiu înaintea începerii evenimentului.
România la Consiliul de Securitate al ONU
Consiliul de Securitate al ONU se reuneşte, pentru prima dată la solicitarea expresă a României.
Click to display the embedded YouTube video
„Pentru prima dată, Consiliul de Securitate al ONU se reuneşte la solicitarea expresă a României pe o temă care o implică direct. Voi prezenta de la ora locală 15.00 (22.00 ora României) încălcările flagrante ale dreptului internaţional şi riscurile pe care le generează aceste acţiuni repetate ale Federaţiei Ruse„, a scris, luni, pe Facebook, ministrul de Externe, Oana Ţoiu.
Potrivit acesteia, „demersul României urmăreşte să aducă în atenţia comunităţii internaţionale consecinţele grave ale încălcării spaţiului aerian românesc şi necesitatea creşterii presiunii diplomatice pentru respectarea dreptului internaţional şi protejarea securităţii regionale„.
„Împreună cu partenerii din ONU, România continuă presiunile pentru o încetare imediată a focului şi o pace justă şi durabilă în Ucraina„, a mai scris Ţoiu.
Consiliul de Securitate al ONU se reuneşte luni, la cererea României, ca urmare a incidentului de la Galaţi, unde o dronă de provenienţă rusească s-a prăbuşit pe un bloc şi a explodat, distrugând un apartament şi rănindu-i pe cei doi locatari.
Convocarea Consiliului de Securitate a fost făcută în baza articolului din Carta ONU care prevede că acest for „poate ancheta orice diferend sau orice situaţie care ar putea duce la fricţiuni internaţionale sau ar putea da naştere unui diferend”.
ONU trebuie să mențină pacea și securitatea
Organizația Națiunilor Unite (ONU) a fost creată după Al Doilea Război Mondial pentru a menține pacea și securitatea internațională, a promova cooperarea între state și a apăra drepturile omului, conform site-ului oficial.
Principalele atribuții ale ONU sunt:
- menținerea păcii și securității internaționale;
- prevenirea și soluționarea pașnică a conflictelor dintre state;
- dezvoltarea relațiilor de prietenie între națiuni;
- promovarea cooperării economice, sociale, culturale și umanitare;
- protejarea și promovarea drepturilor omului;
- coordonarea acțiunilor statelor în probleme globale, precum sărăcia, sănătatea, educația sau schimbările climatice.
Carta ONU este documentul fundamental al organizației și funcționează ca un tratat internațional obligatoriu pentru cele 193 de state membre. Ea stabilește atât scopurile organizației, cât și regulile de bază ale relațiilor internaționale.
Carta ONU prevede:
- Egalitatea suverană a tuturor statelor membre.
- Obligația statelor de a-și respecta angajamentele asumate prin Cartă.
- Soluționarea pașnică a disputelor internaționale.
- Interzicerea amenințării cu forța sau a folosirii forței împotriva integrității teritoriale și independenței politice a altui stat.
- Obligația statelor de a sprijini acțiunile ONU.
- Neintervenția în problemele care țin de jurisdicția internă a statelor, cu excepția situațiilor în care Consiliul de Securitate decide măsuri în baza Cartei.
