Modificare importantă la Codul de Procedură Penală: Înregistrările realizate de serviciile de informații pot fi folosite ca probe în procesul penal

Modificare importantă la Codul de Procedură Penală. Ministerul Justiției propune, în proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală, ca înregistrările efectuate de serviciile de informații să poată fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal, inclusiv în cazul infracțiunilor de corupție.

Astfel, dacă Guvernul stabilește o procedură de contestare la dispoziția inculpaților, utilizarea înregistrărilor SRI în procesele penale devine constituțională.

Proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală introduce articole noi referitoare la informarea persoanei supravegheate. Astfel, în cel mult 10 zile de la încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează în scris pe fiecare persoană supravegheată despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost dispusă în privința sa.

În termen de 20 de zile de la primirea informării, persoana supravegheată are dreptul de a solicita procurorului să-i aducă la cunoștință conținutul proceselor-verbale în care sunt consemnate activitățile de supraveghere tehnică efectuate, precum și să-i asigure ascultarea convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor ori vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere tehnică.

Potrivit proiectului de lege, legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activitățile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum și a înregistrărilor rezultate se verifică în procedura de cameră preliminară de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Discuții legate de constituționalitate

Unii experți în drept penal consultați de G4Media.ro, susțin însă că soluțiile propuse de Ministerul Justiției sunt în continuare neconstituționale. ”Trebuie să existe proceduri clare și efective care să permită analizarea legalității mijlocului de probă și a procedeului probatoriu prin care acesta a fost încuviințat și prin care înregistrările au fost obținute”, a explicat un procuror consultat de G4Media.ro.

Potrivit acestuia, decizia 55/ 2020 spune clar că simpla prevedere a posibilității ca un judecător să verifice legalitatea nu satisface această condiție, dacă nu este însoțită de pârghii concrete de înlăturare a ilegalității. ”Un judecător de instanță inferioară nu poate constata nelegalitatea încheierii Înaltei Curți și nici nu o poate remedia. Deci nu există un control adecvat și eficient asupra legalității, ci este praf în ochii opiniei publice. Faptul că se deschide posibilitatea ca serviciile de informații să revină în anchetele penale va stârni mari probleme în practică, atunci când judecătorii de Tribunal sau de Curte, care judecă în Camera preliminară, vor considera că încheierile Înaltei Curți sunt nelegale”, a mai declarat expertul în drept penal Consultat de G4Media.ro.

Ce propune Guvernul:

• ”Înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informații privitoare la pregătirea ori săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2) și au fost respectate prevederile legale care reglementează obținerea acestor înregistrări.”

Ce prevede articolul 139 alineatul 2 din CPP

• ”Supravegherea tehnică se poate dispune în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificarea de instrumente de plată electronică, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică ori în cazul unor alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare.”

Proiectul de lege privind modificarea Codului de Procedură Penală a fost adoptat de Guvern, miercuri, 28 decembrie, și urmează să fie trimis Parlamentului spre adoptare.