Moscova este deschisă negocierilor privind Ucraina, cu condiţia ca statele occidentale să adopte o abordare constructivă şi matură, a declarat adjunctul ministrului rus de Externe, Mihail Galuzin, într-un interviu acordat agenţiei de presă de stat TASS.
„Menţinem contacte şi comunicăm direct cu cei care sunt capabili să influenţeze regimul de la Kiev”, a spus oficialul rus.
„Suntem întotdeauna pregătiţi pentru negocieri şi deschişi unei soluţii negociate. Am demonstrat acest lucru în repetate rânduri. Cealaltă parte, partea ucraineană, a fost cea care s-a retras de la negocieri, apoi şi-a interzis singură să participe la ele, având, ca să mă exprim foarte moderat, un comportament inconsecvent”, a declarat Galuzin în marja celui de-al treilea Forum Media Kazahstan–Rusia.
Potrivit oficialului rus, dacă în Occident, „în tabăra susţinătorilor Ucrainei, s-a conturat înţelegerea necesităţii unui dialog onest şi constructiv, menit să abordeze cauzele profunde bine cunoscute ale conflictului, atunci este posibil să apară perspective pentru un astfel de dialog”.
„Dar dacă nu, dacă de cealaltă parte nu există o asemenea disponibilitate şi nici voinţa de a se asigura că regimul de la Kiev respectă acordurile încheiate între sponsorii săi occidentali şi noi, atunci vom continua operaţiunea militară specială, vom urmări eliminarea cauzelor profunde ale conflictului şi ne vom apăra interesele prin mijloace militare, acţionând într-o manieră precisă şi eficientă pentru a limita distrugerile şi a proteja populaţia de pe ambele părţi ale liniei de contact”, a adăugat Galuzin.
Rusia nu a transmis, prin intermediul Kazahstanului, niciun mesaj către Occident privind o eventuală soluţionare a conflictului din Ucraina, a mai declarat Mihail Galuzin, pentru agenţia de presă de stat TASS.
El a adăugat că Moscova menţine contacte directe cu actorii care pot influenţa regimul de la Kiev şi nu vede motive să implice autorităţile kazahe în acest demers.
Preşedintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaiev, a declarat, în cadrul unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin, desfăşurată pe 25 iulie, că primeşte numeroase semnale din partea Europei şi a Statelor Unite cu privire la situaţia actuală a conflictului din Ucraina. Cu acel prilej, liderul rus l-a informat în detaliu pe omologul său despre evoluţiile legate de războiul din Ucraina.
Moscova „nu vede necesitatea de a-i implica pe prietenii noştri kazahi în această chestiune” sau de a le cere să transmită mesaje către Occidentul colectiv, a declarat Galuzin în marja celui de-al treilea Forum Media Kazahstan–Rusia.
„Menţinem contacte şi comunicăm direct cu cei care sunt capabili să influenţeze regimul de la Kiev”, a spus oficialul rus.
„Nu pot spune că aceste forţe ne ascultă cu mare atenţie, dar continuăm eforturile în această direcţie”, a subliniat diplomatul.
O dronă ucraineană a lovit luni o plajă aglomerată din sudul Rusiei, de la Marea Neagră, ucigând şapte persoane, printre care trei copii, au declarat autorităţile locale, în timp ce numărul răniţilor se ridică la 40, relatează BBC.
În imaginile de pe reţelele sociale, verificate de BBC, se poate vedea o dronă care se îndreaptă cu viteză spre marginea unei stânci, înainte de a se prăbuşi într-o minge de foc pe plaja de dedesubt, în timp ce turiştii privesc de pe ţărm şi din apă.
Russian officials have said that at least seven people have been killed after a drone crashed onto a busy beach at the resort of Arkhipo-Osipovka on Monday (3 August).
The drone flies over the beach before it appears to be shot down and bursts into a ball of flames. pic.twitter.com/RXMzexvjFV
— The Independent (@Independent) August 3, 2026
Numărul total al răniţilor a ajuns la 40, dintre care 17 persoane au fost spitalizate, a declarat guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev. Acesta a acuzat Ucraina de „un atac deliberat asupra civililor”. Ucraina nu a făcut niciun comentariu. Ambele părţi neagă că ar viza în mod deliberat civilii.
Nu este clar ce ţintă urmărea drona. Unele canale ucrainene de pe Telegram au susţinut că aceasta s-a prăbuşit pe plajă ca urmare a războiului electronic care a bruiat semnalul dronei. Mai mulţi martori oculari au fost citaţi de mass-media rusă afirmând că explozia a fost precedată de tiruri de armă, ceea ce indică faptul că apărarea antiaeriană ar fi încercat să doboare drona.
Accidentul a avut loc pe o plajă din apropierea satului Arhipo-Osipovka, de la Marea Neagră. Datorită climatului său cald, plajelor întinse şi infrastructurii turistice dezvoltate, această zonă este o destinaţie populară de vacanţă pentru ruşi, mai ales de când sancţiunile au limitat călătoriile internaţionale pentru mulţi dintre ei.
Turiştii şi locuitorii din Arhipo-Osipovka au declarat presei locale că nu s-au auzit sirene înainte de atacul cu drona.
„Ne-am acoperit cu şezlonguri şi nu am văzut unde a explodat”, a spus un turist.
O altă persoană a afirmat că, deşi nu a văzut momentul în care drona a lovit ţinta, a auzit „focuri de armă, ca de mitralieră”, urmate de o explozie.
„Toate acestea s-au întâmplat în faţa copiilor mei. Copilul meu are o cădere nervoasă”, a spus o a treia persoană.
Diplomaţii ucraineni trebuie să colaboreze cu partenerii internaţionali pentru a obţine rezultate concrete care să consolideze frontul şi tehnologiile de apărare ale Ucrainei, a declarat Kirill Budanov, şeful Cancelariei prezidenţiale ucrainene, în cadrul reuniunii şefilor misiunilor diplomatice ucrainene cu tema „Restabilirea păcii şi reafirmarea rolului de lider al Ucrainei”.
Statele africane trebuie să devină o direcţie importantă a diplomaţiei ucrainene, pentru că ”timp de ani de zile, Federaţia Rusă şi-a construit influenţa acolo prin dezinformare, şantaj cu cereale şi mercenari”, mai spune el.
El a subliniat că diplomaţii trebuie să demonstreze rezultate tangibile, care să se traducă în decizii importante ale statelor partenere, contracte internaţionale şi investiţii.
„Locul Ucrainei în configurarea viitoarei arhitecturi de securitate şi stabilitate depinde în mod direct de activitatea dumneavoastră în ţările în care vă desfăşuraţi misiunea”, a declarat Budanov.
Şeful Cancelariei Prezidenţiale a precizat că principala sarcină a fiecărei misiuni diplomatice ucrainene rămâne colaborarea cu partenerii pentru consolidarea capacităţilor de apărare ale Ucrainei, în special a sistemelor de apărare antiaeriană.
El consideră că diplomaţii ucraineni trebuie să promoveze proiecte de producţie comună în domeniul apărării şi localizarea unor capacităţi industriale din sectorul de apărare pe teritoriul Ucrainei.
Potrivit acestuia, Ucraina are nevoie nu doar de sprijin din partea principalilor săi parteneri, ci şi de integrarea tehnologiilor şi lanţurilor de producţie din domeniul apărării prin proiecte comune şi alianţe de securitate pe termen lung. Totodată, este importantă atragerea investiţiilor străine în economia reală şi în complexul industrial de apărare, cu desfăşurarea producţiei în Ucraina.
„Preşedintele a subliniat în repetate rânduri acest obiectiv, iar acorduri în acest sens au fost deja încheiate. Construim o nouă economie, bazată atât pe tehnologii de vârf, cât şi pe standarde europene de calitate şi transparenţă”, a afirmat Budanov.
Acesta a adăugat că, în special statele africane, trebuie să devină o direcţie importantă a diplomaţiei ucrainene.
„Timp de ani de zile, Federaţia Rusă şi-a construit influenţa acolo prin dezinformare, şantaj cu cereale şi mercenari. Însă această influenţă este mult mai vulnerabilă decât pare, după cum au demonstrat evenimentele recente”, a spus şeful Biroului Prezidenţial.