Moșii de vară, cunoscuți și ca Sâmbăta Morților, sunt sărbătoriți în anul 2026 pe data de 30 mai. Această zi are o importanță deosebită în calendarul ortodox și precede Duminica Rusaliilor, fiind dedicată pomenirii celor adormiți.
Data Moșilor de vară este stabilită în funcție de sărbătoarea Rusaliilor, care în 2026 va fi celebrată pe 31 mai. Potrivit tradiției bisericești, această sărbătoare are loc întotdeauna în sâmbăta dinaintea Pogorârii Sfântului Duh, fiind cunoscută și sub denumirea de Sâmbăta Morților.
Ziua are o semnificație spirituală puternică, fiind dedicată rugăciunilor pentru sufletele celor trecuți în neființă. În bisericile ortodoxe se oficiază slujbe speciale de pomenire, iar credincioșii aduc ofrande și împart pomană, ca semn de respect și milostenie. Un alt moment important pentru pomenirea celor adormiți este Moșii de toamnă, care are loc la finalul anului liturgic, înainte de sărbătoarea Tuturor Sfinților.
Darurile oferite în această zi au o valoare simbolică semnificativă. Coliva reprezintă expresia Învierii și a vieții veșnice, iar grâul din compoziția sa simbolizează renașterea. De asemenea, se împart colaci sau pâine ritualică, sfințite în biserică, care sugerează unitatea dintre cei vii și cei adormiți.
Pe lângă acestea, credincioșii oferă sarmale, simbol al comuniunii și ospitalității, cozonac, plăcinte, orez cu lapte sau prăjituri de casă, care semnifică generozitatea și împăcarea sufletească. Fructele de sezon, precum mere, cireșe, prune sau struguri, sunt considerate semne ale belșugului și continuității vieții. Apa și vinul sunt oferite ca simboluri ale purificării și jertfei.
Mâncarea se așază în vase noi, de sâmbăta moșilor de vară. Se împart farfurii, boluri, străchini sau căni, care rămân celor ce le primesc. Această practică simbolizează curățenia sufletească, începutul unui nou ciclu și dorința de a transmite binele mai departe. În momentul împărțirii de pomană, credincioșii rostesc formula „Dumnezeu să-l ierte”, transformând gestul într-o rugăciune.
Astfel, pomana capătă o încărcătură spirituală profundă, menținând vie memoria celor adormiți și întărind legătura dintre cei vii și cei plecați la cele veșnice, conform BOR.
Sărbătoarea combină ritualuri religioase cu tradiții populare, prilejuind o zi dedicată comemorării celor decedați prin gesturi cu semnificație profundă. În dimineața evenimentului, credincioșii participă la slujbe de pomenire, în cadrul cărora sunt evocate numele celor adormiți. Mesele ritualice cuprind colivă, colaci și vin.
Potrivit credințelor populare, în această zi granița dintre lumea celor vii și cea a morților devine mai subțire, iar sufletele celor plecați se întorc acasă. Porțile caselor sunt lăsate deschise, iar mesele rămân întinse pentru oaspeți nevăzuți. Mormintele sunt curățate și decorate cu flori de tei sau nuc, considerate simboluri protectoare, iar lumânările aprinse reprezintă lumina care ghidează sufletele.
În anumite regiuni, se oferă apă în căni sau ulcioare pentru a potoli simbolic setea celor plecați. În mediul rural, există credința că munca trebuie evitată pentru a nu perturba liniștea sufletelor. De asemenea, nu se spală haine sau nu se face curățenie, iar somnul de la amiază este evitat pentru a nu permite spiritele să pătrundă în locuințe.
Răscrucile sunt ocolite, fiind considerate locuri încărcate de prezențe nevăzute. În unele zone, pomii tineri sunt legați cu panglici colorate, simbolizând viața și reînnoirea. În satele din Moldova, se presară cenușă la răscruci pentru a împiedica rătăcirea sufletelor.