Mugur Isărescu, avertisment sumbru pentru România: S-a creat iluzia, şi acesta este motivul intervenţiei mele, că dobânzile vor veni în jos

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a venit luni cu un discurs important în care estimează o inflaţie mai mare decât în prezent, în jur de 16%, pentru finalul anului. Acesta mai spune că traiectoria viitoare a ratei anuale a inflaţiei depinde în mod esenţial de deciziile referitoare la durata/configuraţia schemei de plafonare a preţurilor pentru energia electrică şi gazele naturale.

Șeful BNR, anunț privind inflația din România

Rata anuală a inflaţiei a scăzut cu 0,6 puncte procentuale în octombrie faţă de septembrie, la 15,3%.

”La sfârşitul acestui an vedem o inflaţie mai mare decât în prezent, în jur de 16%. În noiembrie anul trecut, creşterea lunară a IPC a fost chiar zero. Nu vedem o asemenea performanţă şi în noiembrie anul acesta. Când va apărea în decembrie inflaţia din noiembrie, comparativ cu noiembrie anul precedent, va fi probabil peste 15%. Asta nu înseamnă că ce s-a întâmplat în octombrie a fost un accident. Efectul de bază îşi joacă rolul său în evoluţia indicelui preţurilor de consum.

Probabil datorită acestui lucru o să avem din nou o creştere a ratei anuale a inflaţiei până la 16%. După care, pe ipoteza iniţială pe care s-a calculat scenariul de bază, scade inflaţia probabil permanent, cu excepţia lui august anul viitor. Am calculat repede şi arată rata anuală a inflaţiei în ipoteza prelungirii schemei de plafonare şi observăm o diferenţă majoră de câteva puncte procentuale. Mai mult ca sigur că în luna februarie, când avem raporul viitor, proiecţia viitoare va ajunge undeva în apropierea ţintei undeva în 2024. Nu am apucat să calculăm efectele indirecte. Dacă unele preţuri la energie, gaze naturale se vor duce în jos, e posibil să avem o evoluţie mai bună, să intrăm mai repede în intervalul ţintit. Dacă avem prelungirea războiului, cu efecte puternice în ceea ce priveşte aprovizionarea cu energie, cu o iarnă dificilă, traiectoria se schimbă”, a spus Mugur Isărescu.

La cât va ajunge inflația?

Traiectoria viitoare a ratei anuale a inflaţiei depinde în mod esenţial de deciziile referitoare la durata/configuraţia schemei de plafonare a preţurilor pentru energia electrică şi gazele naturale, potrivit BNR.

”Cel mai mare necaz pe care îl vedem, nu numai noi, îl văd şi europenii, şi americanii, chiar dacă în America inflaţia o dă în jos, marele pericol este dezancorarea anticipaţiilor inflaţioniste. Dacă se întâmplă la casele mari, BCE, Fed, Banca Angliei, bineînţeles că ne va afecta şi pe noi”, a mai spus Isărescu.

Despre preţurile materiilor prime, în ciuda temperării, oficialul BNR spune că banca central este precaută şi crede că impactul este în continuare în sus.

De la începutul anului 2021 şi până în prezent, rata anuală a IPPI din industria alimentară a consemnat un salt de circa 30 puncte procentuale, iar variaţia anuală a IPC pentru alimente procesate a accelerat cu 15,9 pp.

Episodul actual se distinge de celelalte atât prin amplitudinea şocurilor, cât şi prin specificul celui energetic (anterior, petrol, în prezent, gaze naturale şi energie electric ă, inputuri utilizate în cvasitotalitatea etapelor proceselor de producţie), arată BNR.

În ultimele luni, inflaţia s-a aflat între 14 şi 16%.

Mugur Isărescu, avertisment sumbru pentru România: S-a creat iluzia, şi acesta este motivul intervenţiei mele

În România s-a creat iluzia că dobânzile vor veni în jos, dar acestea nu au cum să scadă dacă inflaţia nu coboară, şi vor rămâne la nivelurile actuale cel puţin până când inflaţia se va apropia de 8%, a explicat luni guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei de presă de prezentare a Raportului trimestrial aspra inflaţiei.

„Nemulţumirile se păstrează pentru că s-a creat iluzia, şi acesta este motivul intervenţiei mele, că dobânzile vor veni în jos. Nu au cum să vină în jos până când inflaţia nu vine în jos. Dobânzile faţă de rata inflaţiei sunt scăzute. Deci ele vor rămâne la nivelurile actuale, cel puţin până când inflaţia se va apropia de 8%. Că se mai plimbă în jur de 8 în plus, în minus, într-adevăr, poate că şi controlul Consiliului Concurenţei i-o fi influenţat, nu am de unde să ştiu, poate şi declaraţia mea, să zicem. Ce puteau să zică? Băi, iar l-aţi supărat pe Guvernator. Nu m-au supărat deloc.

Le-am atras atenţia că sunt în faţa unui tăvălug mediatic şi că nu pot să trateze, cum mi-a spus mie un bancher odată, când i-am spus „Măi, fiţi şi voi mai atenţi!”, poate că şi asta ştie şi a făcut o înţelegere, „Fiţi şi voi mai atenţi!”. „Domnul guvernator, vă uitaţi prea des la televizor”. Zic „Măi, eu trebuie să mă uit la televizor pentru că opinia publică şi percepţia publică face parte din mediul în care lucrăm. Nu luăm decizii aşa aiurea”. Dar eu cred că cel mai mult influenţează nivelul Robor-ului pe termen scurt, over – night, o săptămână şi la 3 luni nivelul de lichiditate. Acum sunt sigur că nivelul de lichiditate…lichiditatea s-a îmbunătăţit”, a declarat Mugur Isărescu.

Isărescu mai spune că BNR a păstrat în comunicat faptul că instituţia are un control strict al lichidităţii, însă nu depinde numai de banca centrală. El a menţionat că Robor-ul la 3 luni a devenit o vedetă şi din Robor cu funcţie monetară a devenit un Robor cu funcţie socială.