Preşedintele Nicuşor Dan a ajuns, joi, în Republica Moldova, acolo unde face o vizită cu prilejul Zilei Independenţei a vecinei României. El va fi primit de preşedintele Maia Sandu şi va participa la parada militară de la Chişinău. Totodată, Nicuşor Dan va avea şi o reuniune trilaterală cu Maia Sandu şi cu preşedintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski.
De Ziua Independenţei Republicii Moldova, marcată la 27 august, la Chişinău au loc mai multe festivităţi, inclusiv o paradă militară şi un concert.
Programul transmis de Administraţia Prezidenţială include, la ora 10.00, o vizită la şantierul Teatrului Republican Muzical-Dramatic „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din municipiul Cahul, iar de la 10.30 o vizită la Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul.
Nicuşor Dan va fi primit, la ora 14.35, de preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la Palatul Prezidenţial din Chişinău, cei doi şefi de stat urmând să aibă convorbiri tête-à-tête şi oficiale.
Ulterior, Nicuşor Dan va participa, de la 16.45, alături de Maia Sandu, la parada militară organizată cu prilejul Zilei Independenţei Republicii Moldova, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău.
De la ora 18.45, Nicuşor Dan va avea o reuniune trilaterală cu Maia Sandu şi cu preşedintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, la Palatul Prezidenţial din Chişinău. Cei trei şefi de stat vor face declaraţii de presă comune, de la ora 19.25, la Palatul Prezidenţial din Chişinău.
Programul preşedintelui Nicuşor Dan mai include, de la 19.50, o cină oferită de Maia Sandu, la Reşedinţa de Stat „Nicolae Iorga” din Chişinău, iar de la 21.10, participarea, alături de Maia Sandu şi Volodimir Zelenski, la concertul festiv dedicat Zilei Independenţei Republicii Moldova, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău.
Preşedintele Maia Sandu i-a invitat pe preşedintele României, Nicuşor Dan, şi pe preşedintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, la manifestările dedicate împlinirii a 35 de ani de independenţă a Republicii Moldova, care vor avea loc joi, 27 august, a confirmat marţi Preşedinţia de la Chişinău. Şefa statului moldovean s-a întâlnit luni la Kiev cu partenera preşedintelui României, Mirabela Grădinaru, pe care a invitat-o, de asemenea, să vină în Republica Moldova, iar aceasta din urmă a confirmat o vizită pentru data de 1 septembrie, potrivit NewsMaker.
Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis, joi, la 35 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, un mesaj în care afirmă că România a fost şi va rămâne „cel mai apropiat partener, pentru că „dincolo de politică”, pe români şi basarabeni îi „leagă aceeaşi limbă, o istorie şi un destin comun”. Prim-ministrul aminteşte că România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, la 27 august 1991. „La mulţi ani, Moldova! La mulţi ani, fraţilor basarabeni!”, transmite Bolojan.
„Astăzi, Republica Moldova marchează 35 de ani de la proclamarea independenţei. România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, la 27 august 1991”, afirmă premierul demis, Ilie Bolojan, într-o postare pe Facebook.
Demnitarul subliniază că România va rămâne „cel mai apropiat partener” al Republicii Moldova, afirmând că pe români şi basarabeni îi leagă „aceeaşi limbă, o istorie şi un destin comun”.
„Am fost şi vom rămâne cel mai apropiat partener, pentru că, dincolo de politică, ne leagă aceeaşi limbă, o istorie şi un destin comun. La mulţi ani, Moldova! La mulţi ani, fraţilor basarabeni!”, încheie Ilie Bolojan.
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, consideră că Federaţia Rusă rămâne cel mai ostil stat faţă de ţara sa, care joi sărbătoreşte 35 de ani de independenţă. Întrebată, într-un interviu pentru „Ziarul de Gardă”, dacă crede că ar mai fi posibil ca Rusia să ocupe Republica Moldova, şefa statului a spus că Moscova îşi păstrează ambiţiile expansioniste.
În opinia şefei statului, Kremlinul încearcă în continuare să controleze Republica Moldova, Georgia şi Armenia şi să ocupe Ucraina.
„Cred că Rusia va insista mai ales asupra războiului hibrid, aceste metode fiind mai eficiente şi mai puţin costisitoare. Trebuie să consolidăm atât rezilienţa statului, cât şi a societăţii”, a adăugat preşedinta Republicii Moldova.
„Republica Moldova este o ţară paşnică şi îşi doreşte relaţii bune cu toate statele, inclusiv cu Federaţia Rusă. Acest lucru va fi posibil doar atunci când la Moscova va exista o conducere care respectă dreptul internaţional şi suveranitatea altor state”, a arătat însă Maia Sandu.
Ea spune că cele mai mari provocări pentru ţara sa, atunci când vine vorba de Rusia, sunt interferenţa Moscovei în procesele democratice şi influenţa exercitată în spaţiul informaţional şi cultural.
Maia Sandu consideră că situaţia din regiunea transnistreană reprezintă „cea mai gravă formă prin care Federaţia Rusă încalcă independenţa şi suveranitatea R. Moldova”, dar a subliniat:
„Principiul nostru este clar: soluţionarea conflictului trebuie să se facă exclusiv pe cale paşnică şi diplomatică. În ultima perioadă, cele două maluri ale Nistrului s-au apropiat mai mult decât în trecut”, a menţionat ea.
Pe de altă parte, Biserica reprezintă „una dintre cele mai importante dimensiuni ale influenţei ruse în R. Moldova”, consideră Maia Sandu.
„Puterea sovietică a distrus biserica, dar, în acelaşi timp, a reuşit să se infiltreze în structurile pe care nu le-a eliminat complet. Sunt preoţi care nu susţin Federaţia Rusă, dar sunt şi persoane care folosesc biserica pentru a promova interesele Moscovei”, a explicat ea. „Statul trebuie să respecte libertatea religioasă, însă nu poate tolera acţiuni subversive împotriva R. Moldova”, a declarat şefa statului în interviul pentru „ZdG”.
Întrebată cum poate fi combătută influenţa limbii şi culturii ruse asupra societăţii din Republica Moldova, Maia Sandu a spus că nu crede că principala problemă o reprezintă cei aproximativ 16% dintre cetăţeni care vorbesc limba rusă.
„Problema este că aproape 70% dintre cetăţenii R. Moldova cunosc rusa, iar acest lucru ne face vulnerabili în faţa propagandei şi a influenţei informaţionale venite dinspre Kremlin”, a punctat Maia Sandu.
„Nu mă refer la literatura rusă clasică, ci la produsele informaţionale folosite în propagandă”, a precizat ea. „E bine să cunoaştem mai multe limbi străine, dar să nu uităm că această cunoaştere a limbii ruse ne face vulnerabili la tot ce produce Kremlinul”, a avertizat şefa statului.
„Trebuie să depunem eforturi pentru ca toţi cetăţenii să cunoască limba română, iar procesul trebuie să înceapă în şcoală, cu menţinerea exigenţelor privind studierea limbii române”, a subliniat preşedinta Republicii Moldova.