Apar noi informații despre aderarea României la Schengen, un subiect care ține de ani de zile românii cu sufletul la gură atunci când se discută despre el. Mai mult, în ultimul an, decizia Austriei de a nu ne permite să accedem la cel mai mare spațiu de liberă trecere din lume, în timp ce restul țărilor din UE de abia ne așteaptă, a fost a acaparat atenția opiniei publice.
Cu toate că primim semnale la nivel european că se așteaptă acest lucru, încă nu avem o data oficială când România ar adera la Schengen. Cel mai probabil, spun specialiștii, acest lucru nu se va întâmpla în 2023 și primele șanse pe care le vom avea în această privință ar putea fi de abia finalul anului 2024, după ce se vor termina alegerile din Austria, acolo unde România este folosită de partidul lui Karl Nehammer drept momeală electorală.
Recent, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a mers la Viena, unde a ținut o conferință de presă comună cu omologul său, Gerhard Karner. Oficialul austriac a spus atunci clar că Schengen rămâne închisă pentru România și Bulgaria.
Următorul Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) are loc pe 19-20 octombrie, adică luna viitoare și este foarte puțin probabil ca Austria să se răzgândească până atunci. Viena joacă meciul pentru publicul intern, fiind an preelectoral. Planurile se fac deja pentru momentul post-alegeri din Austria, de toamna viitoare, scrie hotnews.ro.
„Avem atuuri, trebuie jucate la momente potrivite, fără a anunța sau a face estimări hazardate sau care să mulțumească opinia publică. Prefer să fiu responsabil decât să fiu imprudent”, a spus Cătălin Predoiu, într-un interviu recent.
Mulți s-au întrebat de ce a cerut România un vot în Consiliul din decembrie anul trecut știind că va fi refuzată și de ce insistă să tot meargă la Viena unde este refuzată public de fiecare dată. Potrivit oficialilor de la București, strategia este de a consolida ideea că problema nu este România, cum se invoca în trecut, ci Austria.
Acesta ar fi și unul dintre motivele pentru care România nu a mers la CJUE, un demers în acest sens putând fi interpretat ca unul împotriva UE, ceea ce nu este cazul, susțin aceleași surse.
Roadele acestei strategii, spun aceleași voci, sunt că după votul negativ din decembrie trecut, valul de susținere față de țara noastră a fost extrem de mare în UE. Toată lumea a subliniat că România a îndeplinit toate criteriile Schengen, veto-ul Austriei având legătură cu situația politică internă, mai arată sursa citată.
Mai mult, în iulie 2023, Parlamentul European a adoptat o rezoluție, prin care, indirect, face din Austria o problemă a Uniunii Europene, veto-ul său fiind considerat a lovi la temelia construcției comunitare. Eurodeputații cer Comisiei și Consiliului ca să facă posibilă aderarea la Schengen a României și Bulgariei până la finalul acestui an.
Austria insistă că sistemul Schengen nu funcționează. Refuzul din decembrie 2022 de a permite aderarea României și a Bulgariei s-a sprijinit în principal, pe cifre de la Ministerul de Interne austriac: 100.000 de „treceri ilegale ale frontierei” în Austria, dintre care 75.000 neînregistrate în nicio altă țară din UE. Numai că cea mai activă rută de migrație către UE nu este prin România și Bulgaria, iar acest lucru este confirmat și de datele Frontex ci Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia. Astfel că sosirile în Austria ar putea fi, în principal, din Ungaria și Croația.
În contextul politic complicat din Austria, Bucureștiul nu se grăbește să avanseze un termen clar asumat pentru aderarea la Schengen. În lipsa unei ferestre excepționale de oportunitate, oficialii români iau în calcul varianta împingerii calendarului până după alegerile parlamentare din Austria, care vor avea loc în toamna lui 2024.
Întrebat săptămâna trecută dacă Austria își va schimba poziția până la alegerile parlamentare, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner a răspuns: „Am spus că sistemul Schengen ca întreg nu funcționează și nu funcționează la nivel european. Acesta este accentul pe care l-am pus eu și noi suntem răspunzători să garantăm siguranța populației și acest lucru nu ține de alegeri parlamentare”.
Astfel, aderarea României la UE să fie posibilă abia în a doua jumătate a anului viitor, când președinția Consiliului UE să fie preluată de Ungaria, țară care a transmis susținerea sa pentru București în acest sens. Ultima oară pe 1 septembrie, când ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a făcut un apel la oficialii austrieci să nu mai blocheze intrarea României în Schengen.
Germania susține ferm aderarea României la acordul Schengen și face apel la țările care încă blochează procesul să renunțe la opoziție. Este declarația ministrului german de Externe, Annalena Baerbrok, după întrevederea cu omologul Luminița Odobescu.
“În aceste timpuri este foarte clar că ne ţinem promisiunile dar este şi o contribuţie importantă la strângerea unităţii europene. România şi Bulgaria trebuie să devină repede membre totale la spaţiul Schengen şi de aceea, azi, facem apel la cei care încă blochează accesul”, a declarat ministrul de externe al Germaniei.
Luminița Odobescu, ministrul de Externe al României: “Subiectul accesului României la spaţiul Schengen a fost, desigur, discutat. Folosesc această ocazie pentru a mulţumi colegei mele pentru mesajul puternic de susţinere şi pentru angajamentul Germaniei de a susţine cu putere eforturile noastre în această direcţie”.