Nou sistem european pentru diplome. Totul va fi disponibil pe telefon și fără drumuri între instituții

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu a anunțat adoptarea sistemului Fair Labour Mobility Package. Acesta presupune că românii care aleg să lucreze într-un alt stat membru al Uniunii Europene vor putea să își dovedească mai ușor calificările și drepturile sociale, diplome, prin intermediul unor instrumente digitale accesibile inclusiv pe telefon.

Sistem european pentru diplome

Pachetul include șase propuneri legislative care au ca scop principal recunoașterea mai rapidă a diplomelor și calificărilor profesionale atunci când un cetățean se mută într-un alt stat al UE, precum și asigurarea faptului că drepturile sociale îl însoțesc indiferent de țara în care muncește. În prezent, aproximativ 20 de milioane de persoane sunt lucrători mobili în interiorul Uniunii Europene.

„Oriunde alegi să mergi, competențele tale merg cu tine, sunt înțelese, recunoscute și valorizate”, a declarat Roxana Mînzatu, explicând principiul de bază care stă la fundamentul pachetului.

Una dintre schimbările majore preconizate pentru cetățenii români este transformarea calificărilor profesionale și educaționale în format digital. Conform propunerii Comisiei, statele membre vor trebui să emită credențiale digitale pentru calificările obținute, de la învățământul secundar și profesional până la studiile universitare și doctorale.

Aceste documente vor fi stocate într-o infrastructură europeană securizată, accesibilă și prin telefon. Procedura pentru un român care dorește să lucreze în țări precum Germania, Franța, Italia sau Spania va deveni astfel mult mai simplă.

Comisia propune o interfață unică la nivel european, disponibilă în limbile oficiale ale UE, prin care persoanele pot verifica cerințele profesionale și pot depune documentele în limba maternă. Traducerea automată va fi realizată de platformă, eliminând necesitatea parcurgerii multiplelor instituții pentru informare și depunere.

Astfel, românii care au studiat în țară și doresc să se angajeze în alt stat membru vor putea încărca documentele în limba română, iar platforma europeană va efectua traducerea necesară pentru recunoașterea calificărilor.

Profesii care or fi recunoscute

Comisia Europeană intenționează să extindă lista profesiilor pentru care calificările pot fi recunoscute automat între statele membre. În prezent, din aproximativ 5.700 de profesii reglementate, doar un număr restrâns beneficiază de acest sistem.

Roxana Mînzatu a anunțat includerea profesiei de fizioterapeut pe lista celor cu recunoaștere automată. De asemenea, Comisia pregătește extinderea acestui mecanism pentru alte zece profesii cu deficit de personal, precum inginerii civili, tehnicienii biomedicali, arhitecții peisagiști și electricienii.

Implementarea pentru aceste profesii va necesita însă între unul și doi ani pentru pregătirea mecanismului. Pentru România, această schimbare poate facilita atât accesul românilor calificați pe piețele externe, cât și recrutarea de specialiști din alte țări UE.

Pașaport digital de securitate socială

O altă componentă principală a pachetului vizează drepturile sociale ale lucrătorilor mobili. Comisia propune crearea unui pașaport digital de securitate socială, care să permită verificarea în timp real a documentelor unui angajat atunci când acesta lucrează într-un alt stat membru.

Documentele necesare pentru lucrătorii detașați, care acum implică proceduri administrative complexe, vor deveni disponibile în format digital și verificabil. Sistemul va include treptat informații referitoare la asigurările de sănătate, șomaj, pensii sau indemnizații de boală.

Acest mecanism va sprijini sutele de mii de români care muncesc în alte state membre, reducând dificultățile generate de documentele pe hârtie și verificarea drepturilor sociale între administrații diferite.

Mobilitatea profesională

Pachetul prevede întărirea atribuțiilor Autorității Europene a Muncii, care va putea iniția mai ușor inspecții transfrontaliere și utiliza date pentru identificarea situațiilor cu risc ridicat de exploatare, abuz sau dumping social. Autoritatea va avea competențe și în cazul cetățenilor din afara UE, nu doar pentru cei europeni.

În cadrul conferinței, Roxana Mînzatu a recunoscut existența problemelor legate de lanțurile lungi de subcontractare, menționând că răspunderea juridică este unul dintre instrumentele analizate. Comisia intenționează să prezinte o propunere în acest sens până la sfârșitul anului.

Vicepreședinta Comisiei Europene a subliniat că pachetul nu urmărește să încurajeze migrația, ci să elimine situațiile în care cetățenii lucrează în posturi sub nivelul calificărilor lor din cauza dificultăților de recunoaștere a diplomelor.

Potrivit acesteia, o piață unică funcțională implică nu doar libera circulație a forței de muncă, ci și respectarea calificărilor și drepturilor sociale. Comisia estimează că în 2023, aproximativ 40% dintre angajații cu studii superioare din afara UE lucrau în poziții sub nivelul pregătirii lor, comparativ cu circa 20% în cazul cetățenilor UE.

Noile măsuri adoptate trebuie acum să parcurgă procedurile legislative europene, iar dezvoltarea și integrarea instrumentelor digitale în sistemele naționale vor necesita timp.