Regulile privind coordonarea sistemelor de securitate socială pentru românii care muncesc sau caută un loc de muncă în alte state membre ale Uniunii Europene au fost modificate recent. Una dintre principalele schimbări se referă la indemnizația de șomaj, al cărei termen de „export” crește de la trei la maximum șase luni. De asemenea, modificările vizează recunoașterea perioadelor lucrate în alte țări, prestațiile familiale, detașarea și munca transfrontalieră.
Parlamentul European și Consiliul au adoptat modificări ale Regulamentelor nr. 883/2004 și 987/2009, care reglementează coordonarea sistemelor de securitate socială în statele membre, conform informațiilor transmise de Blocul Național Sindical (BNS).
O schimbare importantă privește persoanele aflate în șomaj care se deplasează într-un alt stat membru pentru a-și căuta un loc de muncă. Perioada în care indemnizația de șomaj poate fi „exportată” crește de la trei la maximum șase luni, iar plata acesteia rămâne responsabilitatea statului membru competent.
Această măsură oferă beneficiarilor o perioadă mai lungă pentru a căuta un loc de muncă într-o altă țară din Uniunea Europeană fără a pierde dreptul la indemnizația de șomaj.
Noile reglementări introduc și soluții pentru persoanele care au lucrat mai puțin de 12 luni într-un stat membru. Acestea vor putea, în anumite condiții, să solicite indemnizația de șomaj în statul în care au reședința.
De asemenea, persoanele aflate în șomaj vor avea posibilitatea să se înregistreze la serviciile de ocupare atât din statul membru competent, cât și din statul de reședință.
BNS apreciază că aceste modificări pot reduce dificultățile administrative întâmpinate de lucrătorii care activează în mai multe state membre.
Reforma întărește principiul recunoașterii perioadelor de asigurare realizate în alte țări membre ale Uniunii Europene. Astfel, perioadele de asigurare, muncă sau activitate independentă desfășurate într-un alt stat vor fi luate în calcul pentru stabilirea drepturilor de securitate socială.
Această prevedere este deosebit de relevantă pentru românii care au lucrat atât în România, cât și în alte state membre precum Germania, Italia sau Spania.
„Libera circulație a lucrătorilor trebuie să însemne și libera circulație a drepturilor. Un român care muncește în Germania, Italia, Spania sau în orice alt stat european trebuie să știe că perioadele sale de muncă și contribuțiile plătite nu dispar atunci când trece o frontieră. Modernizarea Regulamentelor 883/2004 și 987/2009 este o oportunitate de a face sistemele de securitate socială mai simple, mai echitabile și mai adaptate realității pieței muncii europene”, transmite BNS.
Noile prevederi europene aduc clarificări referitoare la egalitatea de tratament a cetățenilor europeni, prestațiile familiale și situația persoanelor detașate într-un alt stat membru.
Aceste reguli se aplică și persoanelor care desfășoară activități în regim de telemuncă peste graniță, precum și prestațiilor menite să înlocuiască veniturile din muncă pe perioada creșterii copilului.
Conform Blocului Național Sindical (BNS), reforma urmărește stabilirea unor reguli mai clare, o repartizare echitabilă a responsabilităților financiare între statele membre și reducerea birocrației.
Implementarea noilor norme europene va implica adaptări la nivel național. În cazul României, este necesară corelarea legislației interne, inclusiv a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj, cu noile reglementări europene.
Organizația sindicală susține că mobilitatea în cadrul Uniunii Europene nu trebuie să conducă la pierderea sau reducerea drepturilor sociale acumulate de lucrători. BNS anunță că va monitoriza implementarea noilor prevederi și va sprijini soluțiile care facilitează accesul lucrătorilor mobili la drepturile sociale garantate.