LIFESTYLE

O cetate din România, prea puțin cunoscută românilor, a fost inclusă într-un top al celor mai frumoase cetăți din lume

O cetate din România prea puțin cunoscută românilor a fost inclusă într-un top al celor mai frumoase cetăți din lume
sursa foto: Brasov.net

Unul dintre cele mai cunoscute site-uri de turism și organizare de excursii din Statele Unite a inclus o cetate din România într-un top al celor mai spectaculoase fortificații medievale din Europa.

Jurnaliștii de la Hopper, un site specializat în organizarea de călătorii, au inclus Cetatea Făgărașului într-un top al celor mai frumoase cetăți din lume. Purtând pe zidurile sale amintirile unei istorii zbuciumate și bogate în evenimente, cetatea Făgăraș este un loc care trebuie vizitat măcar odată în viață.

Cetatea Făgărașului într-un top al celor mai frumoase cetăți din lume. Program de vizitare și tarifele de la Cetatea Făgăraș

Program de vară (4 Aprilie – 30 Septembrie)

  • Luni: Închis
  • Marți – Vineri: 08:00-18:00
  • Sâmbătă – Duminică: 10:00-18:00
  • Program de iarnă (1 Octombrie – 3 Aprilie)
  • Luni: Închis
  • Marți – Vineri: 08:00-17:00
  • Sâmbătă – Duminică: 09:00-17:00

Tarife de vizitare

  • Adulți – 30 RON
  • Elevi, studenți – 10 RON
  • Pensionari – 15 RON
  • Gratuit – copiii sub 7 ani, persoanele cu dizabilități și însoțitorii acestora

Cetatea Făgărașului – istorie

Construcția Cetății Făgăraș a început în 1310 și a fost gândită inițial ca un bastion strategic, menit să apere sud-estul Transilvaniei de amenințările constantelor incursiuni ale tătarilor și otomanilor.

În secolul al XVI-lea, sub stăpânirea voievodului Ștefan Mailat, cetatea a cunoscut o nouă eră de transformări și consolidări.

Zidurile de apărare au fost dublate în grosime, iar spațiile interioare au fost adaptate pentru a servi noilor nevoi strategice. Cu toate acestea, în 1541, cetatea a fost asediată de otomani sub comanda lui Mustafa Pașa, iar Ștefan Mailat a căzut prizonier și a murit în captivitate, la Constantinopol, zece ani mai târziu.

În 1599, Mihai Viteazul, devenit principe al Transilvaniei, a ocupat cetatea și a dăruit-o soției sale, Doamna Stanca, transformându-l într-un adăpost sigur pentru familia domnească și pentru tezaurul princiar.

În următorii ani, cetatea a cunoscut noi transformări și extinderi. În 1617, s-au adăugat două nivele la turnul de sud-vest, cunoscut și sub numele de Turnul Roșu, oferind cetății o siluetă impunătoare și o funcționalitate sporită.

În cursul secolului al XVII-lea, Făgărașul a devenit un adevărat centru politic și administrativ al principatului Transilvaniei, reședința princiară găsindu-și aici locul.

Preluată de austrieci

În 1630, șanțul de apărare a fost lărgit și conectat la râul Olt printr-un canal secret, iar cetatea a fost întărită și modernizată pentru a face față noilor tehnologii militare. Tot în această perioadă, pivnițele au fost transformate în temnițe pentru cei care îndrăzneau să se revolte împotriva autorităților.

După trecerea Transilvaniei sub stăpânirea habsburgică în 1696, Cetatea Făgărașului a fost preluată de austrieci și a fost folosită ca cazarmă și închisoare militară.

După perioade de decădere și abandon, cetatea a fost restaurată și reamenajată în secolul al XX-lea. Între 1948 și 1960, a servit drept închisoare pentru oponenții regimului comunist, reflectând astfel și o altă latură întunecată a istoriei sale.

În perioada următoare, au fost realizate ample lucrări de reparații și restaurare, consolidându-se astfel statutul cetății ca simbol al identității și istoriei Transilvaniei.

Inițial sub custodia acestei organizații, muzeul a obținut statutul de instituție de stat în 1951, când i s-a alocat un sediu stabil și a fost denumit Muzeul Orășenesc Făgăraș.

Moment crucial în istoria sa

Într-un moment crucial din istoria sa, în 1973, muzeul orășenesc a fuzionat cu secția muzeală din Cetatea Făgărașului, inițial afiliată Muzeului Brukenthal din Sibiu.

Această fuziune a marcat o nouă etapă în evoluția sa, iar până în 1981 a fost cunoscut sub numele de Muzeul Cetatea Făgăraș, iar ulterior, până în 2004, sub denumirea de Muzeul Ţării Făgărașului.

În 2004, prin decizia Ministerului Culturii, muzeul a fost numit Muzeul Ţării Făgărașului „Valer Literat”, fiind recunoscut ca muzeu de importanță județeană.

Muzeul a avut întotdeauna o activitate susținută de cercetare istorică și etnografică, fiind dedicat îmbogățirii, conservării și valorificării patrimoniului său.

Cu un profil mixt, care include istorie, etnografie și artă, muzeul găzduiește o gamă variată de colecții, de la arheologie și arme, până la artă decorativă și ceramică populară.

Expoziția permanentă a muzeului reprezintă o incursiune în evoluția civilizației Ţării Făgărașului, cuprinzând momente și evenimente semnificative din istoria acestei regiuni.

Împărțit în mai multe săli tematice, muzeul oferă o incursiune fascinantă în epocile și meșteșugurile care au definit acest ținut de-a lungul secolelor.

Sala de Istorie Medievală

Țara Făgărașului, unul dintre cele mai întinse și bogate domenii feudale ale Transilvaniei, a trecut prin numeroase schimbări de stăpâni de-a lungul timpului. De la domnii Ţării Românești la principii Transilvaniei și apoi la coroana habsburgică, muzeul ilustrează această călătorie tumultuoasă a regiunii.

Expoziția de istorie medievală pune în lumină cele mai semnificative evenimente și monumente din zonă, inclusiv cetatea de la Breaza și bisericile fortificate săsești.

Într-o altă sală, vizitatorii sunt invitați să exploreze momentele cheie ale istoriei moderne a României, cu un accent special pe evenimentele care au avut un impact direct asupra Ţării Făgărașului.

De la Revoluția din 1848 la Marea Unire din 1918, expoziția aduce în prim-plan lupta pentru independență și unitatea națională a românilor din această regiune.

Galeria de Sculptură „Virgil Fulicea”

Finalizând experiența muzeală, Galeria de Sculptură „Virgil Fulicea” aduce în prim-plan operele unui artist contemporan de excepție.

Lucrările sale, realizate în diverse materiale precum gips, bronz sau alabastru, reflectă o măiestrie artistică remarcabilă și un stil personal inconfundabil.

[email protected] Absolventă de Drept, dar atrasă iremediabil de jurnalism. Un drum lung, greu, dar întotdeauna frumos, fie că a fost vorba de jurnalism ... vezi toate articolele
Parteneri